Cabinetul nu permite ministerului să preia activele date în plată de agenții din turism care au datorii la buget. Ordinul de desființare a birourilor din străinătate a fost și el schimbat

În ultima ședință de Guvern, din 5 mai, a fost aprobată restructurarea organigramei și atribuțiilor Ministerului Turismului. Înființat după instaurarea Cabinetului Sorin Grindeanu, acest minister abia fusese organizat, pe 17 ianuarie, dar au fost identificate nefuncționalități care au necesitat o nouă reglementare.

Scandalul acestei hotărâri de guvern a fost declanșat săptămâna trecută de Evenimentul Zilei.

Atașații pe turism

Principalul motiv de dispută a fost acela că ministrul a cerut – în proiectul de hotărâre – ca toate birourile de reprezentare și informare turistică din străinătate să fie desființate.

În proiect se spunea așa: „În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se vor lua toate măsurile care se impun în vederea desființării reprezentanțelor de promovare turistică cu sediul în străinătate, incluzând și rechemarea în țară a personalului, precum și, încetarea tuturor relațiilor contractuale aferente funcționării acestor reprezentanțe.”

Imediat au izbucnit scandaluri. Cel mai răsunător este protestul unor șefi de astfel de birouri, care au spus că activitatea lor e bună, unii chiar având rezultate. Pe de altă parte, ministrul are argumente pentru desființare: un raport al Curții de Conturi care spune că banii cheltuiți pentru reprezentare nu se justifică și cazul lui Bogdan Alexandru Iosif, fost șef al biroului din Madrid, căutat de peste un de Poliție pentru mai multe infracțiuni de înșelăciune.

În Guvern a fost adoptat articolul de hotărâre, dar mult modificat. El acum sună așa: „Încetarea activității reprezentanțelor de promovare turistică cu sediul în străinătate se realizează în termen de maxim 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.” Ministrul a anunțat – sus ținut de ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu – că pe viitor, această activitate, de promovare în străinătate, va fi preluată de funcționari detașați la Externe, activând pe lângă ambasade și consulate, pe principiul atașaților economici, de interne sau cei militari, toți având dublă subordonare, a externelor și a ministerelor din care provin.

Darea în plată

În forma adoptată vineri de Guvern mai e o diferență față de proiectul ministrului Mircea Titus Dobre. Într-o secțiune separată, ministrul cerea dreptul de a administra activele statului în turism, de a organiza privatizări, operațiuni de control post-privatizare și de a controla societăți aflate în insolvență.

Astea au fost acceptate de Guvern, dar două cereri au fost respinse: ministerul propusese să „preia active sau active funcţionale, inclusiv prin procedura de dare în plată, în scopul valorificării acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Valorificarea activelor se poate realiza prin, dar fără a se limita la, vânzare, închiriere, majorarea capitalului social al unor societăţi. În cazul în care activele sunt preluate prin procedura de dare în plată în scopul stingerii unor creanţe bugetare administrate de Ministerul Turismului, acestea pot fi date în administrarea unor instituţii publice, prin hotărâre a Guvernului, potrivit legii.” E vorba de pregătirea terenului pentru preluarea activelor de la agenții de turism care nu-și vor putea plăti datoriile către stat, mai ales că urmează să fie înființat Fondul de Garantare pentru Turism, cu bani strânși de la agenți.

În fine, ministerul Turismului nu va putea înființa – așa cum ceruse prin proiectul de hotărâre – „societăţi cu capital de stat, în România şi în străinătate, şi asigură cheltuielile legate de această operaţiune.”

Practic, ministerului nu i se permite să-și organizeze agenții de turism peste hotare și așa se închide cercul și ne întoarcem la soluția ”atașaților pe turism” de la ambasade și consulate.