E pe ecrane de 18 ani, dar şi-a protejat foarte bine viaţa personală. Trebuie să ai câteva mii de euro ca să-ţi cânte la ureche.

În ’93, ţi-a intrat în casă pe nepusă-masă şi n-a mai ieşit decât ca să se întoarcă iar. Era tânăr, supraponderal şi guraliv nevoie-mare. Cântă jazz, blues, funky, soul, swing sau operă, dansează şi, dacă e nevoie, spune bancuri şi ar face şi tumbe numai ca să te distreze. La început, unii l-au caracterizat drept un măscărici. Alţii i-a zis "karaoke-man".

A trecut prin trei televiziuni, a făcut emisiuni interactive, pentru copii, matinale, a jucat într-o telenovelă şi, mai nou, are o ditamai orchestră cu care dă lovitură după lovitură. Ciudat, niciun tabloid nu l-a fotografiat vreodată împreună cu o femeie. Zice că are o prietenă. Acum e ceva mai slab, însă tot grăsuliu, are concerte în cluburi, la Sala Palatului, dar cântă şi la nunţi sau botezuri. Banul se câştigă la fel. Se compară cu Sinatra sau Sting, care şi ei au cântat la diverse cumetrii. Spune că şi Bach a cântat la nunţi. Primul album l-a scos la 35 de ani. Al doilea - la 37. Aşa se şi numesc: 35 şi 37. E un one-man-how veritabil. Omul orchestră: Horia Brenciu.

Durerea, seducţia şi răceala

După ce a urcat pe jos două etaje, se aşază pe canapeaua din sala de repetiţii a HB Orchestra, de lângă mallul din Vitan, şi îşi suflă nasul cu zgomot. E răcit. Cu două zile înainte cântase în faţa a câteva sute de femei.

"Boala te ajută să duci la bun sfârşit nişte roluri dramatice. Li s-a întâmplat multor artişti de muzică clasică care, pierzându-şi părinţii... Tito Gobbi a făcut o Tosca formidabilă la Covent Garden! Mulţi îşi iau durerea de acasă şi o aruncă în rolul respectiv!", e ritos Horia Brenciu.

"Nu numai că nu mi se va şterge niciodată de pe frunte eticheta de «Robingo» dar, dacă deschizi paginile TVR, dai de Horia Brenciu! A fost prima licenţă străină în România şi s-a născut în octombrie ’93", e fudul fostul prezentator.

Şansa l-a luat de guler la Costineşti, unde a participat la Galele Studenţeşti cu un grup umoristic din oraşul natal, Braşov. L-au remarcat Marina Almăşan şi Adelina Şuvagău, care l-au invitat la o emisiune la Discoteca Tineretului. Era vorba de seducţie. Horia a luat premiul I după ce a sedus-o pe Marina Scupra. Nu că ar fi fost prea greu cu o solistă mediocră aflată după finalul carierei: "Am fost invitat la o preselecţie. În nici o lună eram acolo, la TVR. Cartea de muncă mi-au luat-o pe 1 decembrie", e nostalgic Horia Brenciu. Apoi, îşi suflă nasul din nou.

"Acum eram, probabil, un tenor dramatic"

Dacă n-ar fi fost aşa, azi, poate că Horia ar fi fost inginerul Brenciu. Era, pe atunci, student în anul I la TCM Braşov. Adică la Tehnologia construcţiilor de maşini. Omul zice că nu: "Acum, probabil, eram un tenor dramatic, undeva la Teatrul Muzical din Braşov. Între timp se înfiinţase Conservatorul la noi. Studiasem pian şi canto la Şcoala Poulară de Artă...", se iluzionează vedeta convertită în cântăreţ funky-soul-jazz-ş.a.m.d.

Fratele său îi era model. "Ştiam că n-o să ajung nicidată vedetă sau persoană publică", face pe modestul Horia. Apoi a urmat episodul TVR: "Nu aveam planuri la niciun capitol! Familial sau altceva... Eram tot timpul în Televiziune! Mâncam neregulat, nepotrivit. De aia s-a spus că am fost supraponderal", se alintă vedeta.

"Nu vreau să neg niciun lucru, bun sau prost, al vieţii mele. Tot ce am făcut mă defineşte! Ceea ce nu pot să alcătuiesc e o listă de eşecuri. Au fost probleme infime, nu impedimente serioase. Am dat primul interviu acum 18 ani. Am fost un om norocos!", se laudă sincer, la timpul trecut, Horia Brenciu.

Nu te priveşte în ochi

Zice că e mai uşor să prezinţi un show decât să-l faci: "Mi-e uşor să fac orice... Accept doar ceea ce pot să duc la bun sfârşit", cade în modestie show-manul. La vară vrea să cânte pentru foştii colegi de liceu: "Am vorbit cu directoarea şi a zis că da... Va fi la întâlnirea de 20 de ani". Va cânta gratis pentru foştii colegi. La urma-urmei, pentru ei s-a dat prima oară, la propriu, în spectacol.

Horia Brenciu îşi alege cuvintele cu grijă. Nu te priveşte în ochi deloc. Vorbeşte cu privirea îndreptată aiurea. Nu ca la televizor, unde e cu ochii fix în cameră. E obişnuit de mic cu spectacolele. Dintr-a întâia până într-a patra a luat mereu premiul unu la defuncta Cântare a României: "Eram într-un program muzical", e laconic vizavi de trecutul său pionieristic.

"E mai bine ca lumea să ştie ce melodie cânt, decât ce fată sărut"

Răutăcioşii zic că Brenciu face un fel de karaoke. Că-i imită pe Sinatra, Sammy Davis jr., Tony Benett sau Dean Martin. "Oamenii vorbesc, altfel Pământul nu s-ar mai învârti! Unii mă judecă... Atuul meu e că nu aplec urechea asupra niciunei vorbe. Îmi văd de drum. E o plăcere că lumea spune că-i imit pe oamenii ăştia. Nu ştiu câţi astfel de imitatori sunt la noi! Câţi îi imită pe Verdi sau Cole Porter? Revitalizez anumite genuri, pe care nu le-am auzit cântate prea des la noi şi îmi place asta...", devine serios interpretul.

Despre albume spune că nu le face pe bandă. "Aceste «TIR-uri» de experienţă şi inspiraţie se descarcă atunci când se adună anumite cantităţi de viaţă", te bagă în filosofie enterteinerul. Presat, ţine să precizeze: "Nu lipsesc femeile din viaţa mea. Ba, dimpotrivă, muzica m-a apropiat de ele", scapă pe uşa din dos Horia Brenciu, unul dintre singurii masculi tineri din showbiz care n-au fost fotografiaţi împreună cu vreo piţipoancă.

"Mi-am impus calitatea de artist mai mult decât pe cea de macho...", parcă se justifică solistul. "E mai bine ca lumea să ştie ce melodie cânt decât ce fată sărut! Primele mele iubiri, din Capitală, le-au scăpat paparazzilor!". Chestia e că lumea nu ştie exact nici melodiile, nici iubitele lui Horia Brenciu.

"Prezentatorul nu are niciodată bisuri"

"Am schimbat macazul de la prezentator la cântăreţ, chiar dacă sunt străzi ale aceluiaşi cartier. Prezentatorul nu are niciodată visuri. Dă prea puţin fior artistic. E un liant, nu actorul principal!", intră Brenciu în imobiliarele meseriei de artist.

"La Revelionul lui Everac, din ’94, nici nu ştiam ce înseamnă «în direct». M-am trezit cu nişte întâmplări pe care le-am salvat cu spontaneitatea mea", rememorează artistul.

Spune că scena te iubeşte dacă-i dai calitate: "Play-back n-am făcut decât o dată, la un evenimet caritabil. N-aveau nimic, da’ io tot cântam de mama focului", recunoaşte cântăreţul care, asemenea altor vedete TV a trecut prin mai multe televiziuni: "Episodul «Naţional TV» nu a fost o greşeală, ci o alegere proastă, motivată de dorinţa de schimbare", îşi maschează Horia poate singurul eşec din evoluţia sa.

<iframe title="YouTube video player" width="560" height="450" src="http://www.youtube.com/embed/Uo0SBHBdxoA" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

UN POPOR VESEL

"Avem atâta chef de distracţie că e păcat să pui dop"

De doi ani, Horia face primul lucru important din cariera sa asupra căruia are putere de decizie totală: "Vreau şi fac ceva asupra căruia eu am controlul". Sare înapoi în timp: "O emisiune e ca o femeie. Trebuie pregătită, fardată, aranjată şi promovată! Uite, îmi place «Românii au talent»!". Asta şi pentru că se apropie de formatul fostei sale emisiuni de la Antena 1, "Gong Show": "E cam tot aia!". Faptul că românii se dau în spectacol la ore de maximă audienţă îi stârneşte râsul: "Noi, românii, avem o groază de paranghelii! Avem atâta chef de distracţie că e păcat să pui dop! Eu ofer foarte multă distracţie. Spectacolul meu e rodul a mulţi ani de muncă".

Declamă că are cea mai solidă orchestră: "Am 16 oameni. La Sala Palatului o să avem şi balet şi multe altele. E semnătura mea d’capo al fine!", e imperativ showmanul care a strâns 60.000 de fani pe Facebook.

Unii vin la 7-8 spectacole la rând. Una dintre «groopies» e Monica Iagăr: "Mi-a zis că vine şi pe 25 martie. A trebuit să schimb play-listul, să nu fie la fel cu ce ne-a ascultat în cluburi".

Comparaţia cu Ştefan Bănică îl onorează: "El se concentrează pe Crăciun şi face foarte bine. Altfel, lumea s-ar plictisi!".

LA MUNCĂ. HB-Orchestra repetă de zor pentru concertul de pe 25 martie FOTO: CODRIN PRISECARU

"O emisiune e ca o femeie. Trebuie pregătită, fardată, aranjată şi promovată. Am schimbat macazul de la prezentator la cântăreţ chiar dacă sunt străzi ale aceluiaşi cartier. Prezentatorul nu are nicidată visuri. Dă prea puţin fior artistic. E un liant, nu actorul principal". HORIA BRENCIU artist

GALERIE

Mozart, Bach, Sinatra, Sting şi Horia Brenciu

Pe Horia Brenciu, tabloidele nu l-au "promovat" niciodată. Nicio publicaţie nu l-a imortalizat alături de o femeie, fie ea serioasă sau piţipoancă: "Bănuiesc că nu am ajuns în tabloide pentru că muncesc! Nu am surprize, nu vând ziarul cu mine", se subapreciază Brenciu, care are tarife bunicele atât pentru spectacole, cât şi pentru nunţi, botezuri sau alte agape.

"Am mai multe tarife. Bugetul începe cu un calcul simplu: câte ore, câte lumini, sunet, spaţiu şi alte elemente tehnice. Variază de la patru la şapte mii de euro. Dar câştig mai bine ca înainte, însă ce câştig reinvestesc. Gândiţi-vă, băieţii din orchestră trebuie să se îmbrace într-un anumit fel, unii merg la sală. Unii au nevoie de vitamine", concluzionează Horia.

Subţire, dacă spunem că trupa sa are 16 instrumentişti. Dar preţul este flexibil. Şi nu-i este ruşine că "performează" la astfel de evenimente: "Mozart a scris pentru botezuri, iar Bach a cântat la nunţi! Sinatra şi Sting au făcut la fel!", se include Horia într-o galerie în care doar posteritatea îl va consemna. "Eu cred că suntem singura trupă din România care ajungem la Sala Palatului după doar doi ani de activitate oficială", îşi face reclamă cântăreţul. Şi, ca să spulbere orice mister tabloidal, dezvăluie: "Pe prietena mea o cheamă Alice şi e producător de televiziune". <iframe title="YouTube video player" width="560" height="450" src="http://www.youtube.com/embed/48pT8AqDYWM" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> 7.000 de euro este tariful maxim perceput de HB-Orchestra pentru a cânta la un eveniment