Până acum, Hollywood-ul s-a pliat la exigențele cinematografiei chineze.Tensiunile actuale dintre cele două țări riscă să slăbească această înțelegere, chiar dacă banii nu au miros.

Pentru ca un film american să intre în sălile chineze de cinema, americanii trebuie să facă față unei armate de birocrați care decid ce poate sau nu vedea publicul chinez.

Un articol din Newsweek explică cum China influențează cinematografia hollywoodiană și cum tensiunile dintre Republica Populară Chineză și Statele Unite ar putea avea grele consecințe asupra celei de-a șaptea arte americană.

Misiunea acestei armate chineze din umbră este să se asigure nu numai că Republica Populară este reprezentată favorabil în filmele americane dar și că anumite subiecte sensibile nu vor fi niciodate prezente într-o peliculă, cum ar fi Taiwanul, Tibetul sau manifestațiile din piața Tiananmen.

Alte teme ce nu trebuie abordate: tentativa președintelui chinez Xi Jinping să-și prelungească sine die mandatul său sau detenția și torturile suferite de minoritatea uigură din China.

Hollywood-ul, de cele mai multe ori, a respectat discret aceste reguli și a aceasta de când China a început să se deschidă cinematografiei occidentale, începând cu anul 1990.

Vara trecută, Paramount Pictures a lansat un trailer pentru Top Gun: Maverick (continuarea blockbuster-ului din 1986), coprodus cu gigantul chinezesc de servicii Internet TenCent. Inițial prevăzut pentru lansare în iunie, filmul trebuie să mai aștepte până în decembrie, din cauza pandemiei.

Tom Cruise apare  cu o geacă de piele maro pe care o purta deja în primul film. Doar că ecusoanele împodobite cu drapelele Taiwanului (care s-a separat de China continentală în 1949) și al Japoniei (cel mai aprig rival regional al Chinei), prezente în filmul din 1986, au dispărut.

Un alt exemplu este cel al lui Richard Gere. Actorul american a declarat că poziția sa cu privire la ocuparea Tibetului de către puterea de la Beijing, „oribilă” potrivit lui,  i-a deteriorat grav cariera, pe măsură ce piața chineză a crescut ca mărime și importanță.

Hollywoodul s-a obișnuit cu ingerințele chineze. Însă ultimele tensiuni dintre Republica Populară și Statele Unite cu privire la pandemie ar putea schimba situație dacă studiourile americane decid să nu mai adapteze dorințelor guvernului chinez.

În luna mai, senatorul republican Ted Cruz a prezentat un proiect de lege denumit SCRIPT (The Stop Censorship, Restoring Integrity, Protecting Talkies Act).

Scopul: sancționarea producătorilor americani care-și cenzurează filmele pentru a fi pe placul Beijingului și a președintelui Xi Jinping.

„Ce mesaj este acesta? Maverick, o legendă americană, se pare că se teme de comuniștii chinezi?”, a întrebat Ted Cruz în Senat.

Dar China reprezintă o enormă piață cinematografică pentru Statele Unite.

Înainte ca coronavirusul să închidă cinematografele din întreaga lume, China era pe cale să devină cea mai mare piață mondială pentru acest sector, cu încasări de 11,2 miliarde de dolari, în comparație cu 10,9 miliarde de dolari pentru Statele Unite, potrivit Pricewaterhouse Coopers.