ÎNGROZITOR: Un cimitir, devastat de hoţii de fier vechi. Au smuls crucile din morminte şi au spart cavourile căutând metal. PLAGA FIERULUI VECHI, mega-afacere în România
- Ciprian Iancu
- 9 octombrie 2012, 20:44
Un vechi cimitir de la marginea oraşului Hunedoara a fost devastat în ultimele zile de hoţii de fier vechi. Localnicii se declară îngroziţi de gestul celor care au profanat mormintele pentru câteva kilograme de fier vechi.
Micul cimitir al "ceangăilor" dintr-o zonă mărginaşă a Hunedoarei este distrus. Cimitirul a fost creat pe la 1890, odată cu venirea secuilor bucovineni la Hunedoara (numiţi pe-atunci, de către maghiarii locului "csango", cuvânt care înseamnă "hoinar" în ungureşte). Hoţii de fier vechi au smuls crucile din morminte şi nu s-au mulţumit cu atât: s-au apucat să spargă şi cavourile pentru a scoate partea metalică din structura acestora. Nici crucile de lemn nu au scăpat "Anul trecut au fost distruse bordurile mormântului şi am investit atunci 2.500 de lei pentru a ridica un mic monument. Mă pregăteam pentru 1 noiembrie - ziua în care ne cinstim morţii. Prima dată au furat gardul, apoi am împrejmuit cu plasă şi a dispărut după câteva zile. Apoi au început să dispară crucile de fier, după ce n-au mai fost, au dispărut şi cele de lemn, pe care le-au luat ca să le pună pe foc. Acum au distrus toate monumentele. Mă doare sufletul când văd ce s-a ales de acest cimitir", spune Ioan Lovasz, unul dintre membrii comunităţii ceangăilor din Hunedoara. Localnicii bănuiesc că autorii furturilor provin din rândul unor rromi care s-au aşezat în zonă de câteva luni şi care trăiesc doar din ce reuşesc să sustragă şi să predea centrelor de colectare a fierului vechi existente în aceeaşi zonă. Tot ei recunosc că se tem să depună mărturie de teama represaliilor grupurilor de "magneţi".
"Boală" veche
Fenomenul furturilor de fier vechi persistă în Hunedoara de mai bine de 15 ani. Ruinele vechiului combinat siderurgic, închis în 1998, au constituit principala ţintă a "magneţilor". Acestea sunt acum una cu pământul, zona fiind supusă unui plan de ecologizare. Aşa se face că, de câţiva ani, hoţii de fier vechi s-au reorientat spre obiecte de mobilier urban, capace de canal, sau chiar obiecte metalice din gospodăriile oamenilor. Procurorii şi poliţiştii au întocmit câteva dosare penale ce vizează în general patroni ai firmelor care fac comerţ cu fier vechi, însă nu pot stăvili fenomenul micilor furturi pe motiv că, de fiecare dată, prejudiciul comis de un hoţ este mai mic de 500 de lei, iar în asemenea cazuri, legea prevede doar amenzi, pe care autorii nu le plătesc niciodată.
Supravieţuire pentru "magneţi", lux pentru comercianţi În Hunedoara, pe fierul vechi se plăteşte un preţ mediu situat între 80 şi 90 de bani pe kilogram. Din centrele de colectare, fierul vechi iese cu un adaos de 35% spre firmele mai mari, care-l exportă la un preţ mediu de 1,80 de lei pe kilogram. Se estimează că, în România, afacerea fierului vechi depăşeşte un miliard de euro pe an. Deşi legislaţia prevede clar că centrele de colectare trebuie să fie situate la minimum un kilometru de cea mai apropiată zonă de locuinţe şi că au voie să funcţioneze doar pe timpul zilei, în Hunedoara, la fel ca oriunde în ţară, aceste prevederi au fost doar pe hârtie. Reguli, doar pe hârtie
Centrele de colectare au luat fiinţă foarte aproape de vechea platformă siderurgică, unele dintre ele fiind situate chiar între două-trei case. "La noi pe stradă e limitat tonajul vehiculelor la 7,5. Degeaba însă. Noaptea veneau şi camioane de 35 de tone cu fier vechi. Am făcut numeroase sesizări la Primărie şi Prefectură, însă fenomenul s-a diminuat acum doar din două cauze: criza economică şi arestările făcute în ultima vreme. Totuşi, fenomenul nu dispare", spune Tiberiu Galambas, un locuitor al zonei Ceangăi din Hunedoara. Acesta se referă la anchetele demarate de procurori împotriva proprietarilor a două firme care fac comerţ cu fier vechi, acuzele fiind de delapidare şi evaziune fiscală în dosare cu prejudicii invocate de ordinul milioanelor de euro. Printre acuzaţi se numără şi doi foşti finanţatori ai echipei locale de fotbal, Silvan Toma şi Florin Uscatu.