Psihoterapeutul Gheorghe Rotariu practică de aproximativ trei ani acest procedeu de sedare pentru un cabinet stomatologic din Bucureşti.

Are un atestat european în hipnoză ericksoniană şi a testat pentru prima dată metoda pe un membru al propriei familii. "Era un caz disperat, la care nu mai era posibilă anestezia clasică. Avea trei zile de dureri şi nesomn şi era în pericol de septicemie", povesteşte el. După prima reuşită, pacienţii au început să curgă, ajungând să depăşească 300 de persoane. "Am pierdut numărul", mărturiseşte psihologul. Stomatologul cu care colaborează este chiar soţia sa, Georgiana Petrescu. Cei doi apelează la hipnoză pentru inter­­venţiile de chirurgie dento-maxilară, dar recunosc că nu i-ar refuza nici pe pacienţii care au simple carii.

"Ne plimbăm prin pădure"

Ca orice anestezie, hipnoza are rolul de a elimina durerile care pot însoţi intervenţiile sto­matologice. Această performanţă este obţinută prin distragerea atenţiei pacientului de la intervenţia medicală. "În transă, atenţia pacientului este îndreptată spre interior şi, la sugestia terapeutului, sub­conşti­entul poate anula unele simţuri (cum ar fi durerea)", spune Gheorghe Rotariu.

În tot timpul operaţiei persoana aflată pe scaunul stomatologului se concentrează asupra unui "film al propriului mental" regizat de terapeut. "De exemplu, dacă îi place la munte – ne plimbam pe munte, dacă îi plac pădurile – ne plimbăm prin pădure", exemplifică psihologul. Terapeutul vorbeşte tot timpul, şi numai în cazuri speciale intervine stomatologul. "De obicei, nu mai aud nimic altceva decât vocea mea". Totul se încheie cu un somn de câteva minute, din care pacientul se trezeşte relaxat.

Cel mai mult Gheorghe Rotariu a ţinut în transă un pacient pe scaunul stomatologic două ore şi jumătate, iar cel mai puţin 30 de minute. Chiar dacă cei supuşi unei astfel de intervenţii sunt perfect conştienţi de ceea ce li se întâmplă, există persoane care solicită înregistrarea audio a şedinţei. "Unii pacienţi pot fi suspicioşi asupra hipnozei, crezând că terapeutul le poate da comenzi nefericite sau poate obţine informaţii discrete", motivează specialistul

"În transă, atenţia pacientului este îndreptată spre interior şi, la sugestia
terapeutului, subconştientul poate anula unele simţuri (cum ar fi durerea)."

GHEORGHE ROTARIU, sociopsiholog specializat în hipnoză

Ce are în plus faţă de anestezia clasică
Avantajele folosirii unei astfel de metode sunt multiple, spune terapeutul, de la eliminarea stării de anxietate şi a durerilor, la scutirea organismului de efortul de eliminare a substanţelor chimice din componenţa anestezicului clasic. În plus, se elimină riscul ca anestezicul să îşi piardă din eficienţă. „O stare accentuată de fericire, de supărare, de oboseală sau alte tratamente medicamentoase pot anula anestezia”, subliniază Gheorghe Rotariu. În plus, prin folosirea comenzilor post-hipnotice, se poate reduce timpul de vindecare, susţine specialistul. „Am dat o comandă post hipnotică de refacere a gingiei şi osului, negociind cu pacientul. «În cât timp vei reface gingia?» După o analiză internă (câteva secunde), am primit răspunsul – «4 zile»”.

CAZ: I-a fost scos un molar sub hipnoză

Ligia Petrescu, coferenţiar la Universitatea Politehnică din Bucureşti, a experimentat sedarea prin hipnoză pentru prima dată acum doi ani, când i-a fost extras un molar cu multe rădăcini. "Am frică de stomatolog din adolescenţă, motiv pentru care anestezia nu a prins", povesteşte ea. La iniţiativa stomatologului a fost chemat un psiholog care a discutat cu ea timp de cinci minute despre geometrie (materia pe care o predă), după care a spus "Este gata". "Apoi stomatologul mi-a scos măseaua fără să simt absolut nimic. A fost o mirare teribilă", precizează pacienta. De atunci merge cu psihologul "de mână" la stomatolog.

100 de euro

este preţul unei şedinţe de sedare hipnotică de trei ore la stomatolog. Costurile pot fi mai mici, intervenţiile durând între 30 de minute şi 2,5 ore