Complot si subminarea economiei nationale sunt acuzatiile formulate impotriva a noua persoane cu functii-cheie in sistemul energetic.
Procurorii specializati in criminalitate organizata din Parchetul General au declansat, ieri, o noua ancheta care vizeaza neregulile din sistemul energetic national si care apare ca un prim pas catre clarificarea afacerilor dubioase puse pe seama „baietilor destepti” din energie.
Noua persoane sunt urmarite penal deja in acest dosar pentru doua infractiuni grave: complot si subminarea economiei nationale.
Doi dintre ei s-au prezentat ieri la sediul Parchetului, unde au fost instiintati oficial cu privire la invinuirile care li se aduc: Nicolae Opris, presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), si Traian Oprea, presedintele societatii Hidroelectrica.
In cursul zilei de astazi este asteptat la Parchet si fostul ministru al economiei Codrut Seres, deja urmarit penal de cateva luni si in dosarul „Privatizari tradate” din sectorul energetic.
„Acuzatia care mi se aduce este la fel de fortata si de absurda ca si cea de tradare si spionaj din dosarul privatizarilor, de care nu s-a mai auzit nimic de trei luni. Mai au sa ma acuze de genocid si au terminat cu toate acuzatiile”, a comentat Seres noua ancheta declansata de procurori cu privire la sectorul energetic.
Retea criminala pe organigrama
Conform unui comunicat de presa al Parchetului, in perioada 2002-2003, directorii din ANRE si Hidroelectrica s-ar fi folosit de prerogativele functiilor in care au fost investiti si ar fi alcatuit o grupare infractionala a carei structura s-a suprapus exact peste organigrama SC Hidroelectrica SA.
Actiunile puse la cale de aceasta grupare ar fi reusit sa afecteze capacitatea sistemului energetic national de a functiona in conditii de siguranta, ceea ce contureaza acuzatia de „subminare a economiei nationale” formulata de anchetatori.
Cei noua membri ai acestei asociatii sunt acuzati ca ar fi comis infractiuni ce au condus la „instaurarea unei stari de pericol potential, dar si la crearea unor pagube in dauna SC Hidroelectrica SA si implicit in dauna economiei nationale, punand in pericol grav siguranta Sistemului Energetic National”.
Afaceri cu „baietii destepti” din energie
„Evenimentul zilei” a aratat in mai multe randuri cum conducerea ANRE si cea a Hidroelectrica au incheiat contracte preferentiale cu anumite firme apartinand „baietilor destepti”, printre acestea numarandu-se Energy Holding si Luxten.
Pretul la care aceste societati cumparau energie electrica in baza acestor contracte era mult inferior celui de productie, motiv pentru care Hidroelectrica a inregistrat pierderi semnificative.
In acelasi timp, sefii din ANRE si Hidroelectrica au fost infierati ca au pus in pericol siguranta sistemului energetic national atunci cand, in toamna anului 2003, nu au activat clauza de forta majora, desi seceta generalizata instalata in tara impunea acest lucru.
In 2003, in plina seceta, in loc sa instituie starea de necesitate si sa rezilieze contractele cu societatile private, conducerea Hidroelectrica a preferat sa cumpere mai scump energie pentru populatie de la alti producatori, tot de stat. In acelasi timp, energia ieftina produsa de Hidrolelectrica era vanduta doar „baietilor destepti”, iar acestia au inregistrat profituri uriase.
DIP SI MUCEA, LOVITURA DE PROPORTII PE OLT Va Tech - tun de 428 de milioane de euro
Dan Ioan Popescu si Dorinel Mucea au bagat alte 428 de milioane de euro in buzunarul firmei Va Tech pentru retehnologizarea a cinci hidrocentrale de pe Olt.
Pe 23 decembrie 2003, cand tot poporul se pregatea de Sarbatori, guvernul Adrian Nastase a aprobat discret retehnologizarea hidrocentralelor de pe Oltul Inferior.
La propunerea Ministerului Economiei, condus de Dan Ioan Popescu, un consortiu format din Va Tech si Voith Siemens a primit prin incredintare directa retehnologizarea hidrocentralelor de la Ipotesti, Draganesti, Frunzaru, Rusanesti si Izbiceni.
Contractul a fost avizat de fostul presedinte al Consiliului de Administratie al Hidroelectrica, Dorinel Mucea, zis si „mana lui DIP”, si a fost semnat de actualul director al companiei, Traian Oprea. Mucea, fost director adjunct al Oficiului Privatizarii, este urmarit penal in dosarul „Tradare si spionaj”.
Decizie discutabila Motivul invocat pentru retehnolo-gizare este indentic cu cel de la Portile de Fier 1 si 2: „Cresterea gradului de siguranta in functionare si modernizare”.
Decizia modernizarii celor cinci hidrocentrale a fost contestata de specialistii hidroenergeticieni, care sustin ca acestea sunt aproape noi, multe dintre ele fiind date in exploatare dupa 1990.
Potrivit surselor noastre, nu au fost raportate defectiuni majore in functionarea motoarelor care sa fi justificat reparatiile. In aceste conditii, pe ce se cheltuiesc cele 428 de milioane de euro?
Suma, mai mare decat cea alocata pentru retehnologizarea de la Portile de Fier 1 si 2, este platita de Hidroelectrica.
Traian Oprea, actualul director al Hidroelectrica, Dorinel Mucea si fostul presedinte al consiliului de administratie al companiei nu au dorit sa faca vreo declaratie pe acest subiect.
Dan Ioan Popescu ne-a spus ca in cazul Oltului Inferior „s-a facut negocierea, echipele de negociere au ajuns la o valoare, nu stiu exact cat, vreo 200 nu-stiu-cat de milioane de euro. Modalitatea de plata era de la bugetul de stat sau din surse proprii ale lui Hidroelectrica. Oricum, nu eu am semnat contractul”.
Firma elvetiana Va Tech a obtinut contracte de la statul roman prin Hidroelectrica de peste un miliard de euro.
Va Tech a mai modernizat Portile de Fier 1, contract incredintat direct de Calin Popescu-Tariceanu in 1997, cand era ministrul industriilor. Valoarea lucrarilor s-a ridicat la 230 milioane de euro.
Tot Va Tech a retehnologizat si Portile de Fier 2, contract incredintat direct de Dan Ioan Popescu, prin hotarare de guvern semnata de Adrian Nastase.
OK-ul lui Mucea Suma initiala necesara modernizarii celor cinci hidrocentrale a fost evaluata la 126 de milioane de dolari, potrivit unor documente interne ale Hidroelectrica. Ulterior, suma aprobata a ajuns la 428 de milioane de euro, adica de patru ori mai mult. Ce a determinat cresterea cu 302 milioane de euro a retehnologizarilor? Greu de spus.
Potrivit unor surse, Hidroelectrica ar fi platit 200 de milioane de euro in avans, desi Va Tech nu a miscat un surub la hidrocentralele de pe Olt.
Consortiul din care fac parte Va Tech si Voith Siemens a obtinut lucrarea in valoare de 428 de milioane de euro prin cateva semnaturi. Nu s-a facut nicio licitatie pentru acest contract, metoda de atribuire fiind incredintarea directa.
Incredintarea s-a facut discret, printr-o singura hotarare de guvern. Inainte de asta, decizia s-a luat in cateva sedinte ale Consiliului de Administratie (CA) al Hidroelectrica. Presedintele CA-ului era Dorinel Mucea, supranumit „Mana lui DIP”.
In februarie 2004, Consiliul de Administratie al Hidroelectrica, prezidat de Dorinel Mucea, a avizat lucrarea de investitii „Cresterea gradului de siguranta in functionare si modernizare la centralele hidroelectrice de pe Oltul Inferior, respectiv, Ipotesti, Draganesti, Frunzaru, Rusanesti, Izbiceni”.
Studiul de fezabilitate pentru incredintarea contractului a fost facut de Institutul de Proiectari Hidroenergetice ISPH. Institutul a fost condus si controlat de Lucian Lefter pana luna trecuta, cand acesta a decedat.
Cu cateva zile inainte sa moara, Lefter a declarat pentru EVZ ca era prieten cu Dan Ioan Popescu „de peste 40 de ani. Ne-am cunoscut intr-o imprejurare, intr-o familie”. (Emilia Sercan, Marius Draghici)
INCOGNITO
Hidrocentralele nu au nevoie de retehnologizare Este justificata retehnologizarea? „Evenimentul zilei” a facut o deplasare incognito la aceste hidrocentrale pentru a vedea care este starea lor tehnica si daca retehnologizarea este justificata.
In-trucat subiectul retehnologizarilor este tabu in Hidroelectrica, iar directorul general Traian Oprea este cel mai aprig aparator al secretului pe acest subiect, nu vom dezvalui numele persoanelor cu care am stat de vorba.
Hidrocentrala Draganesti-Olt. Primiti cu maxima suspiciune. Ni s-a explicat ca nu au fost defecte la hidrocentrala. Hidrocentrala a fost pusa in functiune intre anii 1987-1989.
Santierul firmei Va Tech tocmai fusese pus in functiune de o saptamana. In zona gardului de la hidrocentrala, erau cativa muncitori in salopete albastre si o casuta din plastic pentru santier. Nu s-a inceput retehnologizarea.
Hidrocentrala Frunzari. Cele patru hidroagregate functioneaza impecabil. Nu au fost niciodata probleme cu „bulbii”. Cand vine Oltul mare, sunt puse in functiune toate patru si merg fara probleme.
Singura defectiune: se mai infunda sita cu gunoaiele de pe Olt, putin probabil ca ar trebui inlocuite motoarele, sustin angajatii. Frunzaru este cea mai noua dintre hidrocentrale. Nu s-a inceput retehnologizarea.
Hidrocentrala Rusanesti. Nu este nevoie de retehnologizare, centrala a fost pusa in functiune intre anii 1989-1992. Grupurile merg foarte bine, nu sunt probleme. Nu s-a inceput retehnologizarea.
Hidrocentrala Izbiceni. Data in exploatare intre anii 1998-2000. Nu s-au inregistrat decat defectiuni minore. Nu am fost primiti in interiorul hidrocentralei. Nu s-au inceput retehnologizarile.
Hidrocentrala Ipotesti. Functioneaza din 1988. Nu au fost probleme care sa necesite inlocuirea motoarelor. Nici aici nu au inceput retehnologizarile.
STIRE ACTUALIZATA (17:00)
Seres:''Sunt victima unei razbunari'' Audiat azi de procurorii DIICOT, fostul ministru al Economiei a spus ca invinuirile care i se aduc sunt din Codul Penal din 1968 si, deci, nu mai pot fi de actualitate in 2007.
Codrut Seres se considera victima unei razbunari din cauza aparitiei in presa a biletelului Alro.
Procurorii DIICOT susutin ca fostul ministru al Economiei a refuzat sa ia masurile care se impuneau in urma unei verificari facute de Corpul de Control al MEC, la Hidroelectrica.
"Toata aceasta este o fantasmagorie, nu putem vorbi de subminarea economiei nationale in anul 2007, acum Romania este membru UE, iar incriminarile sunt dintr-un cod penal din 1968", a declarat Codrut Seres.
Seres a stat mai putin de o ora in biroul procurorilor si a aflat acuzatiile care i se aduc. Nu a vrut insa sa vorbeasca despre ele la iesirea de la Parchet.
Gheorghita Mateut, avocatul lui Codrut Seres, a declarat ca fostul ministru este acuzat de favorizarea infractorului si a organizatiilor infractionale.
De asemenea, avocatul mai spune ca este vorba de un dosar din 2005, unde se aduc acuzatii impotriva lui Codrut Seres pentru fapte din 2006.