De teamă să nu fie prinsă de Securitatea din România, Herta Muller şi editorul său german îşi dădeau întâlnire în pădure pentru a citi manuscrisele romanelor şi a se pune de acord cu privire la eventualele modificări sau corecturi, a spus, ieri, laureata Nobel, în cadrul Târgului de Carte de la Leipzig.
Scriitoare germană de origine română în vârstă de 56 de ani a povestit în cadrul evenimentului o parte dintre experienţele care au marcat-o în perioada în care a trăit în România, experienţe pe care, ulterior, le-a surprins în paginile cărţilor sale, una dintre ele aducând-i, anul trecut Premiul Nobel pentru Literatură.
"Eram o autoare tânără dintr-o ţară de la capăt de lume, iar ea era o editoare extraordinară dintr-o ţară din centru - Germania", a spus Herta Muller.
"Nadirs", volumul de debut al autoarei născute într-un sat bănăţean, este povestea sinistră a vieţii trăite de aceasta. O versiune cenzurată a cărţii a fost publicată la Bucureşti, în 1982, însă, doi ani mai târziu, manuscrisul a ajuns în Vest, la Berlin, unde a fost publicat integral.
Minoritară în ţara ei
Din cauza faptului că a scris despre viaţa în calitate de minoritar într-o epocă dictatorială, Herta Muller a intrat imediat în atenţia Securităţii, care a persecutat-o. Ea a reuşit să părăsească ţara împreună cu soţul său, în 1987, şi s-a stabilit la Berlin.
Scriitoarea a mărturisit audienţei prezente la evenimentul de la Leipzig că literatura a fost factorul-cheie care a determinat-o să ia decizia de a-şi părăsi satul natal.
"Legătura mea cu satul a fost distrusă de lectură, de cărţi", a spus Herta Muller, citată de earthtimes.org.
Într-un interviu acordat anul trecut pentru EVZ, scriitoarea a declarat că se simte şi astăzi urmărită de serviciile secrete din România. De 22 de ani, Herta Muller trăieşte în Germania, însă opera sa gravitează în jurul ţării care i-a adus, după cum însăşi mărturiseşte, numai suferinţă. 12 ani i-au fost necesari Comisiei Nobel pentru a decide că opera Hertei Muller a atins valoarea şi notorietatea demne de Nobel.
Anul trecut, înalta distincţie i-a fost acordată pentru felul în care „cu concentraţia poeziei şi francheţea prozei, descrie viaţa celor dezrădăcinaţi”, se arată în argumentul Comitetului Nobel.
Recomandările noastre
