Romania bajbaie cand vine vorba de planuri pe termen lung.
In primul an de facultate, inainte de primul examen din prima sesiune, un coleg de camin care avea deja experienta mi-a spus un secret: uita tot, uita mai ales de tona de cursuri si de carti pe care trebuie sa le tocesti in cateva zile si gandeste-te numai si numai la examenul care urmeaza. A functionat mereu.
Ar fi simplu daca am putea considera ca Romania e ca un student care are de parcurs, pas cu pas, niste etape. Hai sa zicem ca asa s-a intamplat pana adineauri, la aderare.
Acum insa, cand suntem dincoace, "tehnica pas-cu-pas" devine doar o dovada de amatorism, stangacie si brambureala. Devine tot mai vizibila o realitate amara: Romania, noi, romanii, stam prost, deplorabil, la capitolul strategii pe termen mediu si lung.
O spun managerii multinationalelor, care se afla deja de mai multa vreme in Romania, atunci cand se refera la angajatii romani, o putem spune noi insine daca suntem sinceri. Si o spune, mai mult decat orice, istoria noastra, ca tara aflata la rascruce, care a tinut piept, care si-a ars holdele in calea paganilor si a reusit, pana la urma, sa supravietuiasca.
Nu intamplator, acum e la moda discutia despre strategia postaderare. De ce acum si nu in urma cu sase luni, asta tine de ceea ce am spus mai sus. Strategia PNL, adoptata in mare parte de guvern, e generoasa in declamatii si lipsita de detalii concrete. Contine erori de viziune (cum sa dai lovitura pe piata vinurilor?), politici "in trend" care n-au ce cauta in Strategie (militarea pentru incetinirea extinderii UE) si generoasa idee a definirii unei noi identitati nationale.
Strategia Tariceanu are meritul de a fi fost prima. In context, fiecare partid a inteles ca e rost de discursuri si a pregatit cate ceva: PSD vede dezvoltare abia pe termen lung, PRM bate moneda pe pastrarea identitatii nationale, UDMR pe descentralizare si autonomie culturala, PD isi tine strategia la secret, iar PLD vrea standard de viata european in maximum 30 de ani. Vorbe, vorbe, vorbe.
Daca tot se vor intalni sa discute o strategie postaderare, liderii partidelor parlamentare ar face bine sa citeasca ultimul Eurobarometru. Vor afla astfel ca exista unele diferente remarcabile intre ceea ce cred si isi doresc romanii si ceea ce cred si isi doresc ceilalti cetateni ai Europei Unite. Preocuparile prietenilor mei vor deveni preocuparile mele, acesta e principiul de luat in calcul.
Pe romani ii ard preturile, salariile, sistemul sanitar, pensiile. Asteapta raspunsuri de la stat, e ceva ce vine din vremea lui "sa ni se dea". In schimb, europenii din "nucleul dur" au treaba cu somajul, combaterea terorismului, a imigratiei ilegale, protectia mediului si a consumatorului. E, probabil, viitoarea noastra agenda.
Suntem deja experti in "tehnica pas-cu-pas". E cazul sa incercam sa intelegem repejor unde suntem si sa ne hotaram cum vrem sa fim, altfel o sa ne trezim ca aplicam strategia copy/paste si se va alege praful de toate ambitiile noastre de a defini o noua identitate de tara sau, macar, de a ne pastra identitatea nationala.