“ Nimic nu pare să stingă setea de putere a liderilor autoritari, nici măcar cea mai mare epidemie globală din ultimii 100 de ani.

Pentru mulți conducători, pandemia de Covid-19 este o ocazie irezistibilă de a obține și mai multă putere ori de a și-o spori pe cea pe care deja o dețin, reducându-i la tăcere pe cei care îndrăznesc să critice modul în care gestionează ei criza.

Este bine cunoscut faptul că tentativa Chinei de a înăbuși știrile despre pandemie cât ea era încă în fașă a contribuit la criza globală.

În alte părți, în Ungaria de exemplu, Viktor Orban, conducătorul țării înverșunat și țanțoș în iliberalismul său, a invocat pandemia pentru a adopta legi care nu numai că au plasat țara în stare de urgență, dar i-au înmânat efectiv premierului dominator puterea legală de a restricționa libertatea presei, a înlocui legile în vigoare cu decrete și a da pedepse lungi cu închisoarea celor care încalcă interdicțiile.

În Filipine, Rodrigo Duterte, conducătorul favorit din Asia de Est al președintelui american Donald Trump, s-a folosit de pandemie pentru a declara o stare de urgență națională prin care își acordă sieși puteri care, deși menite a combate virusul, îi asigură atribuții bugetare suplimentare și chiar posibilitatea de a prelua companii private.

Mai e și Turcia. Lăudată odinioară drept un model de reformă democratică, Turcia este acum un exemplu demn de urmat de conducătorii cu mentalitate autoritară.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE