De ce este Ungaria una dintre cele mai introvertite societăți din Europa, teren fertil pentru democrația iliberală a lui Orban și cruciadele împotriva imigranților, a lui George Soros și a comunității LGBTQ? Totul ține de limbă.

Cu mai puțin de o lună în urmă parlamentul ungar a adoptat o lege anti-transsexuali propusă de guvernul premierului Viktor Orban, aparent ca parte a legislației de urgență privind Covid-19. Noua lege, trecută cu 134 de voturi contra 56, stipulează că genul poate fi definit doar ca sexul biologic pe care un individ îl are la naștere. Conform acestei legi noi, transsexualii nu-și mai pot schimba genul sau numele în actele oficiale.

Noua lege e în armonie cu politici guvernamentale mai vechi, cum e decretul din 2018 care interzice studiile de gen în toate universitățile ungare: „Punctul de vedere al guvernului este că oamenii se nasc fie mascul, fie femelă, iar noi nu considerăm acceptabil să vorbim despre genuri construite social în loc de sexe biologice”, a declarat un purtător de cuvânt. Președintele parlamentului ungar a comparat adopția de către homosexuali cu „pedofilia morală”.

Doar 46% din ungari susțin drepturile egale pentru comunitatea LGBTQ, în comparație cu 96% din suedezi și 59% din cehi. În Europa, per total, susținerea drepturilor egale e de 76%. Legislația homofobă este, evident, doar un exemplu al intoleranței ungare pentru alteritate.

Conform unui sondaj realizat în primăvara lui 2016 de Pew Research Center, una dintre cele mai respectabile organizații americane de cercetare a opiniei publice, ungarii au un scor foarte slab în comparație cu alți europeni în privința atitudinii lor față de musulmani, romi și evrei.

- 72% din ungari, comparativ cu 43% din toți europenii, au opinii negative despre musulmani.

- 64% din ungari, comparativ cu 48% din toți europenii, au opinii negative despre romi.

- 32% din ungari, comparativ cu 16% din toți europenii, au opinii negative despre evrei.

Sentimentul anti-musulman a fost alimentat de masiva campanie anti-imigranți purtată de guvernul Orban. Populația de romi de aproximativ 800.000 de indivizi reprezintă cam 8% din populația Ungariei. Ei sunt cea mai mare minoritate din țară și suferă în mod clar de multiple forme de discriminare în aproape fiecare domeniu al vieții.

Istoria antisemitismului din Ungaria e lungă și complexă. Peste 600.000 de evrei ungari au pierit în cursul Holocaustului. Religia, invidia socio-economică și resentimentele împotriva numeroșilor evrei care au avut un rol activ în capturarea comunistă a țării au alimentat sentimentul anti-evreiesc. În Ungaria trăiesc astăzi aproximativ 100.000 de evrei, în principal la Budapesta. După cum indică sondajul Pew, o proporție substanțială din populația ungară se identifică explicit cu antisemitismul.

Însă Israelul și Ungaria și-au menținut relații strânse de-a lungul anilor. Valabil chiar și după 1967 [Războiul de Șase Zile - n.trad.], când toate țările blocului estic și-au suspendat relațiile diplomatice cu Israelul [aici autorul pare să confunde Ungaria cu România, singura care și-a menținut relațiile cu Tel Avivul; Ungaria și-a restabilit relațiile depline abia în 1989 - n.trad.]. Relația bună cu Israelul e folosită de Budapesta drept acoperire pentru a respinge vocile critice care susțin că antisemitismul e bine-mersi în Ungaria.

Premierul Orban și premierul israelian Benjamin Netanyahu și-au dezvoltat o relație apropiată, cum au făcut-o și Fidesz cu partidul lui Netanyahu, Likud. Ambele partide susțin politici super-naționaliste, împărtășesc disprețul față de imigranți și sunt suspicioase față de politicile UE liberale, pro-drepturile omului.