Executivul este acuzat de sindicate că încalcă normele statului de drept, refuzând să pună în aplicare hotărârile judecătoreşti prin care bugetarii şi-au recâştigat sporurile.

Rămase fără bani la buget, instituţiile statului au decis să facă ab stracţie de hotărârile judecătoreşti definitive, cu valoare de lege, prin care bugetarii şi-au recâştigat toate sporurile „tăiate” acum prin aplicarea legii unice de salarizare.

Motivul: în ultimii ani, angajaţii statului şi-ar fi „îngrăşat” veniturile lunare în baza unor contracte colective considerate acum ilegale, dar acceptate de-a lungul timpului chiar şi de mai-marii Ministerului Muncii. Pentru a scăpa însă de orice responsabilitate, aceştia din urmă îi sfătuiesc acum pe ordonatorii de credite, printr-un compendiu cu soluţii de aplicare a legii unice de salarizare, să solicite punctul de vedere al Ministerului Justiţiei pentru a vedea dacă este obligatoriu să aplice decizia instanţei.

Subordonaţii ministrului Cătălin Predoiu susţin însă că „nu au competenţa legală să emită puncte de vedere cu privire la punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti”.

Astfel, în condiţiile în care nici justiţia nu le mai garantează recuperarea drepturilor primite în anii de „boom economic”, sindicatele acuză guvernul că încalcă normele statului de drept. „E ceva de neconceput într-un stat de drept să anulezi prevederile unui contract colectiv de muncă în derulare şi, pe deasupra, să ignori deciziile definitive şi irevocabile ale in stanţelor. Practic, guvernul se substituie puterii judecătoreşti”, explică reprezentantul Federaţiei Sindicatelor din Administraţie, Dumitru Bobină.

CU VOIA AUTORITĂŢILOR

240.000 de angajaţi s-au bucurat de sporuri ilegale

Ani la rând, funcţionari publici s-au bucurat de sporuri de zâmbet sau de recuperare după concediu, fără ca executivul să intervină. În plus, au existat şoferi ai instituţiilor publice de la nivel central care au primit lunar sporuri totalizând 50% din salariu, la care nu ar fi avut dreptul, potrivit legii.

Doar în perioada 2005-2008, 240.000 de bugetari au primit drepturi salariale acordate cu încălcarea legislaţiei în vigoare, se arată într-un raport al Curţii de Conturi - singura instituţie îndreptăţită să controleze modul în care au fost gestionaţi banii publici.

„S-au folosit de aceste drepturi în campania electorală”

Oficiali ai Ministerului Muncii susţin că, deşi autorităţile ştiau că „îngraşă” ilegal veniturile angajaţilor statului, nu au făcut nimic pentru a opri aceste plăţi, întrucât puteau fi susţinute de la buget fără teama că nu se vor mai găsi bani pentru pensii sau pentru alocaţiile copiilor, cum se întâmplă acum.

„Aceste drepturi au fost acordate ilegal şi până acum. Situaţia nu mai putea continua însă, iar noua lege a salarizării stabileşte clar că nu se mai pot acorda drepturi salariale fără respectarea legii”, a explicat secretarul de stat Valentin Mocanu. Practic, deşi reprezentanţii direcţiilor de muncă avertizau sindicatele şi pe şefii instituţiilor statului că sporul de zâmbet, spre exemplu, nu este prevăzut de nicio lege, contractele colective au rămas valabile. În plus, direcţiile au fost obligate de lege să le şi înregistreze.

„O clauză ce prevede drepturi salariale care nu sunt prevăzute de legislaţia în vigoare e nulă de drept. Noi am notificat părţile că se încalcă legea, însă nu putem face mai mult. În plus, şi Curtea de Conturi a atras atenţia că s-au acordat ilegal a ce le sume. Însă chiar şi procesele-verbale ale controlorilor au fost contestate în instanţă. Iar, de cele mai multe ori, judecătorii le-au dat câştig de cauză angajaţilor doar în baza contractelor colective de muncă, substituindu-se astfel legiuitorului. Cu alte cuvinte, ilegalităţile au fost legiferate de instanţe”, explică specialiştii din subordinea ministerului.

Potrivit acestora, toţi miniştrii de până acum au ştiut despre acordarea ilegală a sporurilor, însă, pentru că aveau bani suficienţi la buget, nu au luat atitudine. „Nu s-a întâmplat nimic, pentru că mai toţi politicienii s-au folosit de aceste drepturi în campania electorală, nu doar pentru a «cumpăra» liniştea socială, ci pentru a-şi «cumpăra» voturi. Aşa că nu ar fi fost convenabil pentru ei să ia măsuri drastice”, au adăugat specialiştii.

„Statul nu se poate implica într-un contract colectiv”

„Drepturile salariale pe care executivul le-a tăiat prin noua lege au fost acordate salariaţilor de 14 ani încoace. (...) Un contract colectiv de muncă reprezintă acordul părţilor, iar statul nu se poate implica”, vine replica reprezentantului Federaţiei Sindicatelor din Administraţie, Dumitru Bobină.

Acesta susţine că situaţia a degenerat având în vedere că executivul şi-a asumat acum şi rolul de judecător. „Acum ei decid dacă drepturile salariale pe care ni le-a acordat instanţa sunt sau nu legale”, a conchis Bobină.

El a ţinut să precizeze că a sesizat şi Curtea de Con turi, după ce o parte dintre controlorii financiari din Dâmboviţa, Prahova, Tulcea, Sibiu, Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin, Timişoara sau Bacău ar fi refuzat să ia în considerare contractele colective. Răspunsul primit însă din partea preşedintelui Curţii, Nicolae Văcăroiu - care a arătat că drepturile au fost obţinute în instanţă „fără bază legală” -, e calificat de sindicalist drept „infracţiune”. „Intră sub incidenţa Codului Penal, întrucât sunt nesocotite decizii ale instanţelor”, a explicat Bobină.

Opinia lui e susţinută şi de juriştii specializaţi în Dreptul Muncii. „Nu poţi să iei un drept negociat, obţinut prin contracte colective. Cu atât mai puţin să nu acorzi unul stabilit de o instanţă”, a precizat avocatul Magda Volonciu.

„Nu poţi să iei un drept obţinut prin contracte colective de muncă. Cu atât mai puţin să nu acorzi unul stabilit de o instanţă printr-o decizie definitivă şi irevocabilă.“, MAGDA VOLONCIU, avocat, specialist în Dreptul Muncii

PROTESTE

Dascălii cer demisia lui Funeriu

„Ăia hoţi, ăştia hoţi, mama lor cu toţi”, a răsunat, ieri, sloganul cântat la portavoce al celor aproximativ 1.500 de profesori care au protestat în faţa guvernului şi a Ministerului Educaţiei.

În tot acest timp, marea masă a protestatarilor a scandat „Hoţii” şi „Demisia”. Deşi liderii sindicali au susţinut că motivul protestului e refuzul executivului de a achita drepturile salariale „tăiate” prin Legea unică de salarizare şi recâştigate în instanţă, prea puţini dintre dascălii ieşiţi în stradă ştiau de ce protestează, de fapt.

„Suntem nemulţumiţi de salariile mici, de legea învăţământului şi dis ponibilizările anunţate în toam nă. Suntem nemulţumiţi că se desfiinţează liceele vocaţionale, învăţământul special”, a explicat o profesoară de la Şcoala 108 din Capitală.

„Şi titularizarea...”, a completat-o o colegă. Pe toată durata protestelor, dascălii au purtat cu ei o păpuşă cu chipul ministrului Daniel Funeriu, pe care scria „Legea educaţiei naţionale”. La final, sindicaliştii au promis că acesta este doar începutul furiei lor, iar în cazul în care revendicările lor nu vor fi luate în seamă, vor intra în grevă generală şi vor boicota examenele naţionale. (Andreea Archip)