În vreme ce profesorii sunt în grevă, revendicând salarii mai mari, guvernul a adoptat un act normativ care ar putea avea consecințe asupra vechimii în muncă a acestora. Liderii sindicali din Educație acuză o formă de presiune împotriva celor care protestează, menită să-i determine să renunțe la revendicări și să intre la ore.

O ordonanță de urgență care a intrat în vigoare joi, 25 mai, ar putea avea consecințe asupra profesorilor aflați în grevă pentru majorări salariale. Actul normativ le-ar putea afecta vechimea la catedră și, potrivit liderilor sindicali este o formă de presiune pentru a pune capăt protestelor.

Reprezentantul Federației Sindicale din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor s-a arătat revoltat, afirmând că acesta este „răspunsul unui Guvern care are tupeul să vină să spună cât de interesat este de soarta învățământului românesc”.

„Au promovat prin ordonanță de urgență modificarea legii dialogului social, în sensul în care din momentul acesta cadrele didactice care intră în grevă ar fi afectate la vechime. Deci, iată răspunsul unui Guvern care are tupeul să vină să spună cât de interesat este de soarta învățământului românesc. Păcat de țara asta, păcat de România educată că vă bateți joc de ea”, a declarat Marius Nistor, la Antena3.

Noul act normativ va avea consecințe nu doar asupra vechimii angajaților aflați în grevă la momentul intrării în vigoare, ci și asupra participării la examenul de definitivat în învățământ, pentru tinerele cadre didactice. Prin participarea la grevă, aceștia ar putea să nu mai întrunească acele condiții de vechime necesare pentru a-și susține examenul de definitivare.

Guvernul pune presiune pe greviști

Ordonanța de urgență reclamată, nr. 42/2023, a fost publicată în Monitorul Oficial joi, 25 mai, în vreme ce peste 15.000 de profesori și angjați din Educație protestau în fața Guvernului. Actul normativ, care modifică Legea nr. 367/2022 privind dialogul social și Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, a fost aprobată de Guvern cu o zi înainte, în plină grevă, fapt ce i-a determinat pe sindicaliști să acuze interese ascunse .

Practic, Guvernul Ciucă a schimbat regulile protestelor colective de muncă în timpul celui mai amplu protest din Educație din ultimii 18 ani.

Astfel, prin actul normativ adoptat în timpul protestelor, a fost introdusă o cerere a angajatului aflat în grevă pentru suspendarea contractului de muncă. Până acum această suspendare era una de drept, fapt ce nu afecta vechimea în muncă. În cazul suspendării la cerere, vechimea se întrerupe, fapt ce va avea consecințe asupra pensiei.

Deși a fost adoptată în plină criză socială, actul normativ nu prevede nici un fel de dispoziții tranzitorii, urmând să fie aplicată și în cazul profesorilor aflați în grevă. Motiv pentru care mulți sunt de părere că este vorba despre o formă de represiune împotriva greviștilor, menită să-i determine să renunțe la revendicări și la proteste.

Actul normativ a fost inițiat de Marius Budăi

De altfel, în ciuda importanței acestui act normativ, nici un reprezentant al Guvernului nu a făcut referire la el. Nici Ligia Deca, ministrul Educației, nici Marius Budăi, ministrul Muncii, care a inițiat ordonanța și nici premierul Nicolae Ciucă nu au vorbit despre impactul modificărilor legislative. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a făcut declarații vagi cu privire la conținutul acetui act normativ spunând că va „flexibiliza” legea dialogului social și va încuraja „negocierile colective”

„Guvernul a aprobat astăzi actul normativ prin care se flexibilizează Legea dialogului social, practic, prin dialog constant și activ, echipa guvernamentală reușind, în mandatul actualului guvern, să găsească soluții pentru a trece cu bine perioada extrem de complicată pe care o traversăm – mă refer la consultarea partenerilor sociali, consultarea cu mediul de afaceri, cu structurile asociative şi cu cei care au avut un cuvânt de spus privind bunul mers al societății.

De altminteri, și ce s-a întâmplat în ultimele zile ne arată cât e de important ca dialogul deschis și consultările să stea la baza relației dintre guvern, sindicate, patronate, indiferent de sectoare de activitate. Ordonanța de urgență aprobată astăzi în Guvern modifică în acest sens, al flexibilizării și încurajării negocierilor colective la nivel de sector și de activitate, atât Legea dialogului social, cât și Codul Muncii, pe care le pune în acord cu recomandările europene, cu cele ale Organizației Internaționale a Muncii și cu angajamentele asumate prin Programul Național de Redresare şi Reziliență”, spunea Dan Cărbunaru.

Informarea sindicatelor pentru participanții la grevă

În acest context, sindicatele au transmis membrilor din teritoriu, încă de vineri, o informare în care arată ce implicații are OUG 42/2023.

„Potrivit art. 15 alin. (2) din Constituția României «legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile». Potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil: «(1) Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactive», iar conform alin. (5): «Dispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor şi faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârşite după intrarea sa în vigoare, precum şi situaţiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare»,

În raport de dispozițiile constituționale și legale care statuează intrarea în vigoare a actelor normative și aplicarea lor, este evident că prevederile art. I pct. 54 din O.U.G. nr. 42/2023, care modifică prevederile art. 160 din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, NU produc efecte asupra situației salariaților din învățământ care sunt în grevă începând din data de 22 mai (întrucât declanșarea grevei s-a realizat conform dispozițiilor legale în vigoare la acel moment), ci doar celor care intră în grevă după data de 25 mai 2023 (data intrării în vigoare a OUG nr. 42/2023)”, se arată în documentul transmis sindicaliștilor din teritoriu, conform Edupedu.ro.