Aradul este primul județ care, din iulie 2015, are un punct de frontieră pe autostradă, la Nădlac. Cu toate acestea, Guvernul Victor Ponta nu a fost prea darnic cu fondurile de infrastructură alocate fiefului lui Gheorghe Falcă

Victor Ponta și-a întrerupt tratamentul la genunchiul operat pentru a veni, la 11 iulie a.c., la deschiderea Punctului de frontieră Nădlac II - Csanadpalota.

Este cea mai mare poartă rutieră a României, are 20 de benzi de circulație, iar aparatura vameșilor poate detecta mașinile furate sau care nu au taxele de drum plătite la zi. În prezent, prin Arad trec circa 70 de kilometri din autostrada A1, respectiv legătura Timișoara-Nădlac.

Răfuieli politice PDL-USL

Guvernul Ponta nu a fost însă deloc darnic cu centura Aradului, unde urmau să fie construite pasaje la cele două intersecții cu linia de cale ferată.

România 4 you. Finul lui Băsescu domină unul din cele mai bogate județe

România 4 you. Județul pensiilor internaționale

În 2011, Guvernul Emil Boc a alocat bani pentru aceste lucrări, relația dintre premierul PDL și primarul Aradului fiind foarte strânsă. În august 2012, pasajele urmau să fie finalizate. Însă, în mai 2012 s-a instalat la putere Guvernul USL, care a oprit finanțarea, iar de atunci pasajele stau nefinalizate, deși faza de execuție era extrem de avansată: 80% la pasajul peste tronsoanele de cale ferată Arad-Oradea, respectiv Arad-Curtici, și 65% la pasajul peste calea ferată Arad- Bucureşti.

„Banii pentru pasaje au fost alocați în buget, dar la rectificare au fost tăiați. La fel ca în 2012 (..) Este regretabil că, lucrări care sunt mici ca valoare, împreună nedepășind mai mult de 5 milioane de euro, sunt tergiversate de Guvernul Ponta din 2012”, a spus Gheorghe Falcă.

Calea ferată, aproape uitată

Merge foarte încet și modernizarea Culoarului IV de cale ferată, Curtici- Sighișoara. Totuși, tronsonul care face legătura între graniță și Arad era finalizat, la începutul lunii mai 2014, în proporție de 88%. În septembrie 2014, presa relata că CFR scoate la licitație un studiu de fezabilitate pentru modernizarea liniei Arad-Timișoara.

Potrivit datelor care însoțeau caietul de sarcini al licitaț iei, noua cale ferată urma să fie dublă, electrificată, de 25 de kV, cu viteza maximă între 120 și 160 de kilometri pe oră. De la acel moment, CFR nu a dat vreun semn că vrea să pună în practică acest proiect.

Lucrări de infrastructură, finalizate în proporție de 80-90%, sunt aproape abandonate, fără termen de finalizare

Blocate sunt și lucrările la Gara Arad, o clădire din 1910, după planurile arhitectului arădean Ludovic Szantay. Primul tren a circulat în acest oraş în 25 octombrie 1858, anul deschiderii liniei Lokoshaza- Curtici-Arad. Gara trebuia renovată cu bani europeni - un proiect de 334 milioane de lei. La un an de la termenul- limită pentru finalizarea investiţiilor, gara arădeană este încă în şantier, iar reprezentanţii CFR Infrastructură au răspuns, la solicitarea corespondentului Mediafax, că nu se poate preciza termenul de finalizare a lucrărilor.

FOTO: Monumentul celor 13 generali maghiari, dedicat Revoluției de la 1848 FOTO: AGERPRES 

Conform sursei citate, până în prezent s-au executat lucrări în proporție de 98%, care cuprind reabilitarea infrastructurii, a podeţelor, peroanelor, pasarelelor şi a clădirii gării.

România 4 you. Finul lui Băsescu domină unul din cele mai bogate județe

România 4 you. Județul pensiilor internaționale

O comunitate interetnică fără conflicte

Județul Arad a pierdut, din 1977 până în 2012, circa 10% din populație. În anii regimului Ceaușescu, județul avea peste 512.000 de locuitori, în 2012 mai erau înregistrați circa 460.000.

Efectul este o acută lipsă a forței de muncă. Din punct de vedere etnic, în județ trăiește o importantă comunitate maghiară, care reprezintă aproape 10% din populație.

Cooperare excelentă cu Ungaria vecină

Probleme etnice majore nu au existat, dimpotrivă, județul vrea să profite din plin de vecinătatea cu Ungaria și pregătește deja proiectele transfrontaliere finanțate din bugetul UE 2014-2020. În februarie 2014, președintele CJ Arad, Nicolae Ioțcu, anunța bucuros deschiderea a cinci noi puncte de frontieră.

În Nădlac se află cea mai mare comunitate slovacă din România, peste 3.000 de persoane, iar în câteva sate din acest județ se mai află o mie de etnici germani, respectiv șvabi care au emigrat în Banat în urmă cu aproximativ 200 de ani.

Între municipiul Arad și celelate orașe este o diferență uriașă: reședința de județ are circa 150.000 de locuitori, următorul oraș ca dimensiune, Pecica, sub 13.000. Și Pecica, și Nădlac, au economii bazate pe agricultură.

România 4 you. Finul lui Băsescu domină unul din cele mai bogate județe

România 4 you. Județul pensiilor internaționale