Guvernul a pregătit proiectul de ordonanță de urgență în baza căruia vor fi organizate alegerile europarlamentare și locale din 9 iunie. Actul normativ urmează să fie adoptat în ședința de săptămâna viitoare,

Guvernul a elaborat proiectul de Ordonanță de Urgență pentru organizarea alegerilor din 9 iunie. Conform deciziei coaliției PSD - PNL, în aceeași zi vor avea loc atât alegerile europarlamentare cât și cele locale. La alegerile europarlamentare, cele două formațiuni au decis să meargă pe aceeași listă de candidați.

OUG a fost amânat deoarece luni va intra la vot, în Camera Deputaților, proiectul UDMR pentru organizarea alegerilor prezidențiale. Astfel, guvernul a amânat adoptarea proiectului de ordonanță până la încheierea negocierilor pe tot pachetul legislativ.

Guvernul pregătește cadrul legislativ pentru 9 iunie

Ordonanța de urgență care va reglementa alegerile comasate din 9 iunie va intra în ședința Executivului de săptămâna viitoare. Actul normativ stabilește măsurile pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European și pentru autoritățile administrației publice locale. Conform proiectului, alegerile pentru Parlamentul European și pentru autoritățile locale se vor desfășura duminică, 9 iunie.

„Alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, denumite în continuare, generic, alegerile din data de 9 iunie 2024, se organizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare, respectiv ale Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență”, arată actul normativ.

Guvernul propune ca perioada electorală pentru alegerile din 9 iunie să înceapă pe 12 martie 2024 și se încheie la trei zile după publicarea rezultatului în Monitorul Oficial.

Cum se constituie alianțele electorale

Ordonanța care va fi adoptată de Guvernul Marcel Ciolacu stabilește procedura pentru constituirea alianțelor electorale. PSD și PNL au stabilit că vor merge pe liste comune la alegerile europarlamentare. Drept urmare, în baza acestor prevederi din actul normativ se va constitui și viitoarea alianță.

Ordonanța stabilește că alianțele electorale se constituie pe bază de protocol pentru fiecare scrutin, în condițiile Legii nr. 33/2007 și ale Legii nr. 115/2015. Documentul de constituire va fi depus la biroul electoral competent.

„Protocolul de constituire a unei alianțe electorale, care a fost admis prin decizie a biroului electoral și care a rămas definitiv, ca urmare a necontestării sau ca urmare a pronunțării instanței competente, poate fi desființat numai prin acordul părților semnatare ale protocolului de constituire a alianței electorale”, prevede actul de reglementare.

Acordul de desființare a unei alianțe electorale se depune la biroul electoral unde a fot înregistrat cu cel puțin 4 zile înaintea termenului-limită de depunere a candidaturilor.

Guvenul clarifică situația candidaturilor

La cele două rânduri de alegeri, din 9 iunie, o persoană poate candida pentru toate pozițiile. Astfel, același candidat poate apărea pe listele la europarlamentare, dar și pe cele pentru consilier local, consilier judeţean, primar sau preşedinte de consiliu judeţean. Primarii sunt obligați să asigure urne pentru fiecare tip de buletin de vot. Pe actul de identitate al alegătorului se aplică o singură ştampila/autocolant cu menţiunea «VOTAT» şi data.

Alegătorii vor vota la aceeași secție pentru toate tipurile de alegeri, cu aceeași ștampilă, pe buletine de vot separate. Practic fiecare alegător va primi cinci buletine, în cazul în care va opta să voteze la toate tipurile de alegeri. Actul normativ prevede că un alegător poate opta să voteze doar pentru anumit tip de scrutin. Într-o astfel de situație, el va primi doar buletinele de vot aferente.

„În cazul în care alegătorul care se prezintă la vot la o secţie de votare din ţară optează pentru participarea la un singur tip de scrutin, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de către acesta va bara, în prezenţa alegătorului, cu o linie orizontală, rubrica destinată semnăturii din lista electorală permanentă aferentă tipului de scrutin pentru care nu a optat”, a prevăzut guvernul în actul normativ.

La alegerile din 9 iunie, prin derogare de la prevederile art. 18 alin. (41) din Legea 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, cetăţenii care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală cu mai puțin de 30 de zile înaintea datei scrutinului îşi vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care îşi au domiciliul.

Cum se desfășoară procesul de votare

O noutate adusă de actul normativ este că votarea se va încheia la ora 22.00, cu o oră mai târziu decât la alegerile precedente. Practic, procesul de votare se va desfășura între orele 07,00 și 22,00. La ora 22,00, președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea secției. Urna specială trebuie să se afle în localul secției de vot.

„ Alegătorii care la ora 22,00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să exercite dreptul de vot, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență. Alegătorii aflați în situațiile prevăzute la alin. (4) pot vota până cel mult la ora 23,59”, mai prevede legea.

Doi membri ai biroului electoral al secției de votare verifică la ora 22,00 dacă în afară se află alegători care așteaptă să își exercite dreptul de vot. Aceștia constată și monitorizează ordinea în care alegătorii au acces în localul de vot, până la ora 23,59.

Guvernul a stabilit sumele pentru membrii birourilor electorale

Guvernul a stabilit și sumele cu care vor fi remunerați cei ce-și desfășoară activitatea înbirourile electorale și care asigură suportul tehnic. Aceștia vor primi următoarele indemnizații:

• 396 de lei pe zi de activitate pentru președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare din ţară, locțiitorii acestora și operatorii de calculator;
• 240 de lei pe zi de activitate pentru membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare din ţară, alții decât cei prevăzuți la lit. a);
• 396 de lei pe zi de activitate pentru președinții birourilor electorale de circumscripție județeană, ai birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București și pentru președintele biroului electoral de circumscripție a municipiului București, pentru locțiitorii acestora, precum și pentru ceilalţi membri ai acestor birouri electorale;
•  324 de lei pe zi de activitate pentru președinții birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală, precum și pentru locțiitorii acestora;
• 162 de lei pe zi de activitate pentru membrii birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală, precum și pentru locțiitorii acestora;
• 162 de lei pe zi de activitate pentru informaticieni;
• 162 de lei pe zi de activitate pentru personalul tehnic auxiliar al birourilor electorale de circumscripție, precum şi pentru statisticienii acestora, acolo unde este cazul;
• 396 de lei pe zi de activitate pentru preşedintele Biroului Electoral Central, locţiitorul acestuia şi ceilalţi membri ai Biroului Electoral Central;
• 324 de lei pe zi de activitate pentru personalul tehnic auxiliar al Biroului Electoral Central, precum şi pentru statisticienii acestuia;
• 396 de lei pe zi de activitate pentru președintele biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, pentru locțiitorul acestuia, precum și pentru ceilalţi membri ai acestui birou electoral;
• 324 de lei pe zi de activitate pentru personalul tehnic auxiliar al biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, precum şi pentru statisticienii acestuia;
• 730 de lei pe zi de activitate pentru preşedinţii și locțiitorii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate;
• 660 de lei pe zi de activitate pentru membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate care îndeplinesc și atribuțiile operatorilor de calculator;
• 595 de lei pe zi de activitate pentru membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, alții decât cei prevăzuți la lit. l) şi m).

Proiectul de act normativ poate fi lecturat în totalitate aici