Guvernul a trecut. A rămas neghiobia Opoziției! România lui Cristoiu

Guvernul a trecut. A rămas neghiobia Opoziției! România lui Cristoiu

Sînt aproape sigur că lecturat pe dungă și mai ales cu dușmănie, comentariul meu „Am trăit s-o văd și pe asta! Miniștrii PSD nu mai sînt acuzați de corupție, ci de incultură”, tipărit în numărul anterior, va fi stîrnit nedumeriri și evident intrepretări tendențioase, în genul Ion Cristoiu apără guvernul Viorica Dăncilă.

Acum, că Guvernul a fost învestit de Parlament fără emoții, în ciuda încercărilor presei de a găsi, într-o zi pustie de întîmplări năprasnice, un cal de bătaie pentru supraviețuirea ratingului și a tirajului – Cu cine votează UDMR?- simt nevoia unei reveniri asupra unuia dintre aspectele de esență ale bătăliei politice din aceste zile: Felul în care Opoziția folosește momentul numit al Treilea Guvern PSD într-un an de zile pentru a administra lovituri PSD și, evident, a dobîndi un spor de capital politic.

Înainte de a trece la radiografia poziției adoptate de PNL, USR și PMP, Opoziția noastră de hăis – cea, față de acest moment politic se cuvine să precizez că titlul dezvăluie și antipatia mea față de contestarea unor oameni pe motive minore în raport cu marile responsabilități ale funcțiile lor.

Bogdan Iacob de la InPolitics și-a făcut o preocupare din a dezlega ceea ce el numește enigma Valentin Popa, una dintre cele mai mari enigme din postdecembrism: Bătălia publică de proporții în jurul celui propus ministru al Educației, de parcă ar fi vorba de una dintre cele mai controversate vedete ale istoriei românești din ultimul deceniu și de un post cheie în Republică, mai important decît cel de președinte.

Năpustirea presei și Opoziției cu o furie incredibilă asupra deocamdată, neica nimeniului Valentin Popa, rectorul de la Suceava, mi s-a părut și mie bizară. Doar în cazul lui Liviu Dragnea și Codruța Kovesi, personaje vedete, am mai întîlnit atîta energie contestatară. Traian Băsescu și-a făcut un țel al vieții, depășindu-l pe cel unionist, din a dovedi că Valentin Popa e mai analfabet decît Elena Băsescu

.Dînd în mintea USR, PNL s-a asociat la un montajliterar artistic de tip Mălin Bot la audierea ministrului în Parlament. Reacția a 45 de rectori în apărarea lui Valentin Popa e și asta o ciudățenie. Nici Traian Băsescu, supus Referendumului, n-a beneficiat de o astfel de apărare din partea lumii universitare.

Eu însă am tresărit la această campanie, deoarece mi s-a părut nelalocul ei prin raportare la faptul imputat: Dificultățile de vorbitor în public. Repet ceea ce am scris și ieri, reamintind reacția mea la campaniile împotriva Elenei Băsescu și Elenei Udrea: Poticnelile dintr-un discurs public pot fi întîlnite și la un savat atomist.

Dacă n-ai fi știut că izvorul campaniei stă într-un filmuleț care-l surprinde pe Valentin Popa în flagrant delict de greșeli de exprimare ai putea crede că i s-a descoperit, odată cu desemnarea, fapte oribile în biografie, gen violator de copile sau trădător de țară. Poticnelile lui Valentin Popa sînt o problemă pentru un demnitar, mai ales pentru unul care conduce educația și sper că distinsul să ia lecții de vorbit în public.

De aici însă pînă la campania de o rară virulență e o distanță lungă. Am luat atitudine împotriva acestei campanii din două motive: Primul, mă amuză să văd fătucele analfabete din presă judecînd prestația intelectuală a politicienilor cu pretenția de a fi un Titu Maiorescu. Al doilea motiv, vîrful de lance al acestei campanii a fost Traian Băsescu, tatăl Elenei Băsescu, victimă și ea a unei campanii menite a o prezenta drept o analfabetă.

Concentrarea reacției la noul guvern asupra Cazului Valentin Popa a jucat rolul unei abile diversiuni: În loc să se discute despre marile probleme ale noului Guvern, s-a clămpănit prostește despre greșelile gramaticale comise (oral, e drept) de un candidat la funcția de ministru. Să revenim, așadar, la reacțiile presei anti-PSD și ale Opoziției la formarea noului Guvern. De remarcat mai întîi că există cîteva puncte comune în abordarea noului Guvern de către presa anti-PSD și Opoziție.

1) Insistența pînă la dezgustul dat de suprasaturare pe teza E un Guvern Liviu Dragnea. Pe lîngă continuarea uneia dintre marile erori ale adversarilor PSD – practicarea involuntară a unui Cult al personalității lui Liviu Dragnea – teza unui Guvern Liviu Dragnea nu spune nimic în materie de slăbiciuni ale noului Cabinet.

Altfel ar fi stat lucrurile dacă atît presa anti-PSD, cît și Opoziția ar fi bătut monedă pe o aiureală vizibilă în cazul noului Guvern: Deși PSD insistă necesitatea unui Guvern politic, a unui Guvern PSD, cu mici excepții, noii miniștri par mai degrabă tehnocrați decît lideri PSD. Liviu Dragnea a justificat absența Vioricăi Dăncilă de la o conferință de presă, invocînd că e ocupată cu învățarea Programului de Guvernare.

Programul de guvernare e însă, în cazul unui partid, Biblia membrilor săi. Ca și în cazul Sorin Grindeanu se pare că PSD are o Biblie pe care majoritatea credincioșilor n-au citit-o pînă acum.

2) Insistența pe imaginea listei de guvern ca rezultat al bătăliilor politice din PSD. O astfel de teză poate fi cel mult una de comentator politic, în nici un caz de activist politic. În cazul unui Guvern n-are importanță cum s-a ajuns la desemnarea cutărui ministru. Are însă importanță, pe lîngă experiența managerială de pînă atunci, dacă desemnații au acceptat să fie miniștrii, pentru că au unele idei în legătură cu domeniul respectiv.

Cu mici excepții, nici unul dintre miniștrii desemnați n-a arătat, în presă și la audieri, că a acceptat funcția și pentru că ține să implementeze niște idei proprii despre domeniul pe care îl va administra. Există însă și reacții specifice ale Opoziției: Atrăgînd atenția asupra slabei prestații a USR și PMP, ne vom opri asupra prestației PNL cu prilejul formării Noului Guvern. Noul Guvern era mană cerească pentru un partid de Opoziție precum PNL.

De la dezastrul întruchipat de schimbările cruciale de guvern în doar un an de la alegeri (cinci remanieri și două căderi de guvern) pînă la structura Guvernului (înființarea unui post de vicepremier răspunzător de parteneriatele strategice ale României) PNL avea la dispoziție un spațiu uriaș de lovire a PSD. Ce-a făcut PNL?

Sub glorioasa conducere a lui Ludovic Orban, PNL s-a concentrat pe ceea ce s-ar putea numi: Acuș, acuș cade în Parlament noul Guvern. Lucrăm la asta! Ludovic Orban, dovedind încă o dată sărăcia inspirației sale politice, și-a concentrat discursul public pe posibilitatea ca noul Guvern să cadă în Parlament din cauză că – vorba lui- în PSD sînt nemulțumiți de dictatura lui Liviu Dragnea.

Rezultă din tot acest plesnit din bici pe lîngă boi al lui Ludovic Orban că PSD e împărțit în Băieți Buni și Băieți Răi. Un veritabil partid de Opoziție nu moare de grija luptelor din partidul aflat la Putere. Pentru un veritabil partid de Opoziție, partidul aflat la Putere e un tot împotriva căruia trebuie luptat fără cruțare și fără nuanțe.

Concentrarea politicii PNL pe o iluzorie și fără de rost cădere a noului Guvern în Parlament și-a dezvăluit neghiobia în negocierile cu UDMR. Pe lîngă faptul că trecerea noului guvern era o axiomă, reducerea politicii PNL la o suită de intrigi pentru ca Guvernul să cadă în Parlament a fost o prostie și pentru că momentul n-a fost exploatat de PNL pentru a se prezenta ca o alternativă, ci pentru a trece drept un soi de codoș. Guvernul a trecut prin Parlament. Opoziția a ratat ocazia de a marca un important punct politic. Altfel spus, Guvernul a trecut, a rămas neghiobia Opoziției.

N. B. Traian Băsescu nu ostenește a-l face pe Valentin Popa analfabet. În colaborare, desigur, cu Divizia Presă a Binomului. ​Anul trecut, ca răspuns la declarația ambasadorului rus la București că Rusia „a ajuns din greșeală în Tbilisi, dar după ce au înțeles greșeala au dat comandă și trupele s-au retras” , Valentin Popa, rectorul Universității din Suceava, prezent la manifestația la care a vorbit ambasadorul, a dat prompt această replică:

„Eu aș dori să mă refer la tematica învățământului și a economiei. Ați amintit de Georgia, domnule ambasador... Am fost și eu recent în Georgia, și metaforic vorbind, încă se mai văd urmele tancurilor oprite la 25 km de Tbilisi. Și iată un motiv pentru care ar trebui să colaborăm în domeniul economic și științific. Poate împreună, cele două state, cercetătorii din cele două state, ar putea lucra la sistemul de frânare al tancurilor astfel încât să se oprească mai repede și nu în câțiva zeci de kilometri”.

Păi o replică de inteligența asta n-a dat de a lungul carierei sale nici Traian Băsescu, despre care nu s-ar putea spune că e analfabet!