Executivul de la Palatul Victoria nu a remediat situația incredibilă în care infrastructura spitalicească are alocat doar 1,5 la sută din banii care vin de la UE pentru perioada 2014-2020

Fostul purtător de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, anunța la începutul lunii mai, după declanșarea scandalului Hexi Pharma, că premierul Dacian Cioloș va considera, din acel moment, sectorul de Sănătate prioritatea numărul unu a actului de guvernare.

În aceste condiții este cel puțin ciudat că nu s-a făcut nimic pentru a se corecta modul în care s-au alocat fondurile europene pe diversele axe prioritare pentru perioada 2014-2020. Practic, la o simplă examinare, se poate observa că fondurile acordate infrastructurii spitalicești nu sprijină în nici un fel angajamentul lui Dacian Cioloș referitor la prioritatea de care s-ar bucura Sănătatea.

FOTO: Cristian Ghinea, Ministrul Fondurior Europene FOTO: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

Doar 400 de milioane, din 31 de miliarde de euro

Premierul Dacian Cioloș, ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, și cel al Sănătății, Vlad Voiculescu, trebuie să explice urgent de ce nu mișcă un deget pentru a schimba situația total ilogică în care o țară, cu un sistem de Sănătate în pragul colapsului, are alocate numai 400 de milioane de euro pentru infrastructura din Sănătate, din suma de 31 de miliarde de euro prevăzută în Programul Operațional Regional 2014- 2020. Adică sub 1,5 la sută, în timp ce 10 la sută se duc, de exemplu, pentru eficiența energetică a clădirilor publice și „dezvoltarea urbană” (piste de biciclete, reabilitare centre istorice, terenuri abandonate, mijloace de transport electrice). De ce sunt axe prioritare cu relavanță minoră, în comparație cu infrastrutura din Sănatate, finanțate cu 3 miliarde de euro? Oare pentru că de acolo pot fi canalizate mai lesne și cu mai puține riscuri către clintela politică?

FOTO; Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății FOTO: AGERPRES

Cluj, Iași și Craiova

Vicepremierul Vasile Dâncu declara la Cluj, în martie, că în luna septembrie ar urma să fie pornit primul lot din proiectul spitalelor regionale de urgență, cele de la Cluj, Iași și Craiova. Apoi, la sfârșitul lui august, ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, și primarul general, Gabriela Firea, băteau palma pentru încă unul în București. Suntem aproape la jumătatea lui septembrie și nu s-a mișcat nimic.

Incredibil este că, inițial, a fost vorba de 27 de spitale regionale, apoi de opt, iar în prezent au rămas trei. Vasile Dâncu spunea, la Cluj, că există de câțiva ani asigurată finanțarea cu fonduri UE pentru cele trei spitale, câte 50 de milioane de euro, și că se poate ajunge și la o finanțare suplimentară, pentru aparatură și dotări.

Dâncu a uitat să definească „în foarte scurt timp”

„Sănătatea este una dintre prioritățile pe care premierul personal și le asumă și, în foarte scurt timp, vom aduce în fața opiniei publice o serie de măsuri care să deblocheze lucrurile care fac să meargă prost Sănătatea în multe domenii și, inclusiv, vom pune toate resursele pe care le avem pentru Sănătate și pentru Educație. Neam dat seama că Sănătatea și Educația nu sunt un cost, ci o investiție, și este cea mai importantă investiție pentru viitor”, a spus Dâncu, în mai.

El mai spera ca axele pentru proiectele europene din domeniul sănătății să fie deschise în această toamnă, chiar dacă ghidurile sunt încă în lucru. Dacă nu știe, a venit toamna!

Spitalul regional din București a dispărut de pe agendă, după două săptămâni

Primarul general Gabriela Firea și ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, discutau la sfârșitul lunii august despre construirea unui spital regional în București.

Corina Crețu și Vasile Dâncu și-au programat deja o conferință de presă în octombrie la Iași, pentru a anunta spitalele regionale din fiefurile actuale ale PSD, de la Craiova și Iași, dar și pe cel din fieful vicepremierului de la Cluj

„Pe 7 septembrie voi pleca la Bruxelles, unde mă voi întâlni cu doamna comisar european Corina Crețu, împreună cu care voi discuta și despre realizarea acestui proiect extrem de important pentru bucureșteni. Vom găsi împreună cea mai bună soluție pentru finanțarea sa”, anunța primarul general al Capitalei, printr-un comunicat. Cei doi oficiali apreciau că spitalul regional ar putea fi finanțat din fonduri publice locale și centrale, iar atragerea de fonduri europene suplimentare reprezintă o soluție de explorat.

Gabriela Firea a fost, într-adevăr, săptămâna trecută, dar, cel puțin oficial, nu a deschis subiectul spitalului regional, după cum reiese din comunicatul dat de la cabinetul comisarului Corina Crețu: „Înaltul oficial european a asigurat- o pe d-na primar general al Bucureștiului de sprijinul său și al serviciilor DG Regio pentru implementarea proiectelor cu finanțare europeană, între care o nouă stație de tratare a apelor reziduale, ce va deservi mai mult de un milion de locuitori; linia 5 de metrou, care va lega cartierul Drumul Taberei de zona centrală Eroilor; sistemul de gestionare a deșeurilor; sistemul de încălzire centralizată; centura Bucureștiului și linia 6 de metrou, ce va conecta Bucureștiul cu aeroportul Otopeni”. Nici măcăr o vorbă despre spitalul regional.

2,3 miliarde de euro pentru Capitală

Capitala are alocate aproape 2,3 miliarde de euro, ceea ce reprezintă mai mult de 10% din Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de coeziune pentru România.

„I-am recomandat primarului general al Capitalei să dezvolte un plan privind implementarea proiectelor cu finanțare europeană, cu termene limită și cu o distribuire clară a responsabilităților, precum și să înceapă cât mai rapid pregătirea proiectelor pentru perioada 2014 - 2020”, a fost mesajul oficialului european. De asemenea, comisarul Crețu și-a arătat deschiderea pentru a sprijini eforturile PMB și ale autorităților naționale pentru identificarea nevoilor de investiții ale Bucureștiului.

Nimic despre spitale

Investițiile cu finanțare europeană în Capitală sunt realizate prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) și Programul Operațional Regional (POR). În cazul POIM se au în vedere investiții în sectorul de management al deșeurilor, în sistemul de termoficare și de transport public subteran, estimate la un total de peste 2 miliarde de euro. În ceea ce privește POR, investițiile prevăzute au o valoare totală de 336 milioane de euro și vizează refacerea clădirilor rezidențiale, a clădirilor publice și a iluminatului stradal, lucrări de întreținere a patrimoniului cultural, modernizarea drumurilor județene și reabilitarea terenurilor degradate, lucrări de îmbunătățire a mobilității urbane și a infrastructurii educaționale, cât și investiții în folosul comunităților dezavantajate.