A esuat in primele doua tururi de scrutin, dar, in cel de-al treilea, reprezentantul partidului Justitie si Dezvoltare (AKP), Abdullah Gül, mai are nevoie de votul a doar 267 de parlamentari pentru a reusi. In conditiile in care AKP, partidul aflat la guvernare la Ankara, detine 341 de fotolii parlamentare, victoria lui Gül in al treilea tur este ca si asigurata.

Instalarea reprezentantului AKP in fruntea de sef al statului va consfinti dominatia partidului cu trecut islamist asupra legislativului, executivului si a presedintiei, spre nemultumirea partidelor de opozitie si a institutiilor laice, printre care si Armata. In ultimele saptamani, atat premierul Recep Tayyip, cat si Gül au incercat sa risipeasca temerile privind posibilitatea introducerii unei agende islamiste, fara a reusi insa sa convinga pe deplin.

 Armata avertizeaza

Opozitia turca pare totusi sa fi acceptat deja rezultatul scrutinului, iar printre aparatorii regimului laic turc s-au inmultit apelurile favorabile unei atitudini mai tolerante fata de guvernul Erdogan si fata de candidatul la presedintie. Momentul de maxima tensiune s-a consumat inca din primavara, in lunile aprilie si mai, cand incercarile anterioare ale AKP de a-l impune pe Gül in functia de sef al statului au starnit nemultumirea aparatorilor statului laic.

Sute de mii de oameni au protestat atunci impotriva lui Gül si a partidului sau, iar Armata, care a mai inlaturat in trecut patru guverne, a amenintat ca ar putea interveni. Ieri, vorbind despre iminenta victoriei lui Gül, generalul Yasar Buyukanit, seful Statului Major al Armatei turce, a avertizat inca o data in privinta unor eforturi care vizeaza „distrugerea structurii democratice si laice a statului”.

Omul compromisului

Abdullah Gül si-a inceput cariera de politician intr-un partid islamist, ulterior interzis de justitia turca, dar a ales o cale moderata si a infiintat, alaturi de Erdogan, partidul Justitie si Dezvoltare, care a dominat, din 2002 si pana in prezent, scena politica de la Ankara. In calitate de ministru de externe, el a fost artizanul deschiderii negocierilor de aderare a Turciei la UE si unul dintre politicienii care au presat constant pentru implementarea reformelor.

Catalogat de unii comentatori drept un politician moderat, iar de critici, drept o „amenintare la adresa democratiei”, Abdullah Gül pare a fi mai degraba un om al compromisului. Elita laica a Turciei este insa nemultumita de faptul ca sotia sa poarta valul islamic, interzis in institutiile si in scolile publice si considerat drept un simbol al militantismului islamic.