C.O.T.A.R. atrage atenția asupra faptului că reprezentanții firmelor care oferă aplicații pentru servicii de taximetrie fac o activitate de dispecerat neautorizat conform legislației românești.
Dincolo de discursul ipocrit care subliniază grija pentru populație, populația și mass-media ar trebui să înțeleagă mai întâi faptul că mărinimia nu este gratuită, cât timp fiecare aplicație încasează lunar 20 de euro de la aproape 40.000 de taximetriști din București, Ilfov și orașele mari ale României, adică 800.000 de euro lunar, dar nu plătesc aceleași costuri ca dispeceratele.
Una dintre firmele care oferă o aplicație de tip dispecerat a avut inițial un dispecerat autorizat, apoi a renunțat la a mai lucra conform legii, după ce și-a dat seama că trebuie să plătească lunar circa 40.000 de lei, conform legii, acestea fiind costurile pentru întreținerea unui dispecerat autorizat. Cu alte cuvinte, aplicațiile care ne vorbesc astăzi despre minunile tehnologiei și despre grija pentru populație au încasări de circa 800.000 de euro pe lună și zero costuri, în timp ce dispeceratele autorizate ale firmelor de taxi nu încasează bani în plus, dar plătesc circa 40.000 de lei lunar, pentru întreținerea birourilor, logistică, personal, taxe și impozite aferente.
Poate ar trebui adăugată aici problema socială, cu consecințe economice pe termen scurt, mediu și lung, a personalului angajat în dispecerate, adică circa 20.000 de oameni și tot atâtea familii in toata tara și numai în București peste 2.000 de familii care acum au surse de venit, dar nu vor mai avea în momentul desființării dispeceratelor autorizate din cauza acestei concurențe neloiale. Aplicațiile care acum se plâng de necesitatea de a respecta legea ar putea să înființeze un departament de CSR pentru a ajuta, împreună cu niște ONG-uri, cele 20.000 de familii și circa 20.000 de copii la integrarea în societate și trimiterea la școală, cu rechizite cumpărate din mila publică, după ce părinții vor deveni asistați socail.
Cei care susțin în continuare varianta implicării în anumite grupuri de interese a oricărui politician sau reprezentant al autorităților statului care vrea să reinstaureze ordinea și respectarea legilor în România, ar trebui mai întâi să înțeleagă aceste cifre de încasări și cheltuieli, să citească și legile cu atenție și apoi să se pronunțe în privința grupurilor de interese, pentru că ar putea astfel să ajungă la concluzia că sunt alte grupuri de interese, nu cele enunțate de reprezentanții firmelor care încasează bani ilegal și sunt protejați de autorități.
„Avem în București peste 8.000 de taximetriști din Ilfov, peste 15.000 de șoferi UBER, TAXI FY și BLA BLA CAR, în afară de cei 10.200 autorizați în Capitală, ceea ce nu este corect pentru taximetriștii autorizați în București. Aplicațiile se vor putea folosi în continuare, dar oricine va dori să facă această formă de business va trebui să respecte legea, adică să se autorizeze ca oricare alt dispecerat și, pe cale de consecință, să plătească aceleași costuri. Dispecerizarea este prevăzută în lege.
Aplicațiile care pretind că sprijină populația uită să spună că nu o fac nicidecum gratuit, pentru că încasează 20 de euro pe lună de la fiecare taximetrist, adică de la peste 40.000 de taximetriști sau „șoferi” din București, Ilfov, din toată țara, dar nu respectă legislația care reglementează funcționarea dispeceratelor. Cât timp în România orice activitate neautorizată este drastic sancționată, nu putem înțelege de ce platformele digitale și aplicațiile pot funcționa și încasa sute de mii de euro lunar în afara legii, fără să fie deranjate de autorități. După aceste argumente, care sunt, deci, grupurile de interese?”, declară Vasile Ștefănescu, președinte C.O.T.A.R.
C.O.T.A.R. va continua protestele, în perioada următoare, pentru eliminarea din lege a sintagmei „în mod repetat”, cea care din 2015 face imposibilă intervenția organelor competente pentru amendarea și eliminarea de pe piață a celor care fac piraterie în transporturile rutiere de persoane, pentru respectarea hotărârii Curții Europene de Justiție, hotărâre care spune foarte clar că aceste aplicații gen UBER sunt de fapt firme de transport , intermediază comanda dintre un potențial client și ... „șofer” sau taximetrist.