Noua lege - cea agreată de ministrul Daniel Funeriu - va intra luni în şedinţa guvernului. În urma dezbaterii publice, documentul s-a schimbat doar în mică măsură.

Includerea clasei a IX-a în învăţământul gimnazial, problemele şcolilor de la sate sau finanţarea pe cap de student. Toate au fost discutate intens, ieri, la Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti, la o masă rotundă care a adunat elevi, studenţi, profesori, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai Ministerului Educaţiei.

De altfel, opiniile celor prezenţi la discuţiile de ieri sunt ultimele pe care ministrul Daniel Funeriu este dispus să le primească pentru a îmbunătăţi proiectul noii legi a educaţiei. Luni, acesta va fi discutat într-o şedinţă specială a guvernului, urmând să fie aprobat şi trimis parlamentului, după cum anunţa chiar premierul Emil Boc.

Nicio schimbare în lege

Urmarea: după „douăzeci şi ceva de zile, aproape treizeci” de dezbateri - aşa cum spunea, la începutul întâlnirii de ieri, Melania Mandas Vergu, consilierul ministrului Funeriu -, proiectul de lege nu a suferit modificări „esenţiale”.

„Nu vom face nicio modificare în privinţa principiilor de bază ale legii, am corectat doar greşelile gramaticale şi am mai făcut câteva corecturi pentru fluidizarea sistemului”, a explicat chiar ministrul, la finalul dezbaterii în care dascăli şi părinţi au încercat în zadar să mai obţină o serie de schimbări ale actului normativ.

„Un copil de 16 ani, care iese din învăţământul obligatoriu şi nu vrea să meargă mai departe, se angajează. Dar unde poate să lucreze? Ca necalificat, în condiţii dificile, periculoase pen tru un copil. În plus, pe termen lung, ar fi ideal să nu se mai facă învăţământ în schimburi, pe fugă. E esenţial ca fiecare şcoală să aibă un asistent social”, a susţinut Mihaela Manole, reprezentantul Asociaţiei „Salvaţi copiii”.

Problema curriculumului şi a manualelor a fost pusă de Mihaela Constantinescu, reprezentanta Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi din România. „Se învaţă mult, de proastă calitate, şi sunt multe informaţii inutile. A picat păcatul pe mine să o ajut pe fetiţa mea să memoreze toate tipurile de viermi, la biologie. Nu pot să vă spun ce chin a fost”, a dat un exemplu aceasta. Nu toţi cei prezenţi au fost însă de părere că abilităţile practice trebuie să primeze în faţa cunoştinţelor.

„În SUA a fost o grevă a profesorilor şi părinţilor deoarece sunt de părere că elevii americani învaţă prea puţine lucruri, primesc prea puţină informaţie. Trebuie să ne gândim bine înainte de a lua o decizie în acest sens”, a punctat Marius Nistor, preşedintele Federaţiei sindicale „Spiru Haret”, care a sperat până în ultimul moment că dezbaterile vor fi prelungite.

Cum arată reforma

Cert este faptul că aceia care vor fi elevi în următorii zece ani vor simţi pe pielea lor schimbările aduse de legea „Funeriu”.

Pentru început, elevii care în anul şcolar 2010-2011 vor fi în clasa a V-a vor rămâne la gimnaziu cinci ani, până în clasa a IX-a inclusiv. În plus, grupa pregătitoare de la grădiniţă va fi obligatorie şi va face parte din ciclul primar. Copiii vor avea parte de evaluări din doi în doi ani. Astfel, în clasa a II-a se va verifica nivelul de scriere, citire şi socotit al micuţilor, iar la clasa a IV-a, anumite şcoli vor participa la o evaluare care să ofere sistemului o imagine clară asupra calităţii învăţământului.

Adevărata „treaptă” pentru copii va fi la clasa a VI-a, când vor trece prin prima evaluare transdisciplinară, la română, ştiinţe exacte şi competenţe digitale. Clasa a IX-a va încheia ciclul testărilor cu o altă evaluare transdisciplinară, iar BAC-ul va continua să fie simplificat: două probe scrise, iar cele orale vor fi susţinute cu dascălii de la clasă.

Multe dintre opiniile actorilor şcolii nu-şi vor găsi locul în noua lege. Una dintre acestea se referă la predarea religiei.

Părinţi şi repre zentanţi ai societăţii civile au cerut inutil pe toată perioada dezbaterii ca elevii să înveţe istoria religiilor sau educaţie religioasă, ca materie opţională, care să nu mai fie predată de absolvenţi de teologie.

„Nu vom face nicio modificare în ceea ce priveşte principiile de bază ale legii, ci doar am corectat greşelile gramaticale.“, DANIEL FUNERIU, ministrul educaţiei

SCHIMBĂRI

Decalogul „Funeriu”

1. Învăţământul obligatoriu va fi de zece ani;
2. Grupa pregătitoare de la grădiniţă va fi obligatorie;
3. Clasa a IX-a va face parte din ciclul gimnazial;
4. La fiecare doi ani, elevii din clasele I-VIII vor trece prin evaluări;
5. Examenul de Bacalaureat va fi simplificat: două probe scrise;
6. Finanţarea sistemului de învăţământ se va face pe cap de elev;
7. Din consiliul de administraţie al şcolii vor face parte repre zentaţi ai părinţilor, ai comunităţii locale şi ai profesorilor;
8. Sistemul va fi descentralizat până la nivelul şcolilor;
9. Viitorii profesori vor trebui să aibă studii de licenţă, de masterat didactic şi un an de ucenicie;
10. Examenul de titularizare va fi susţinut în cadrul unităţii de învăţământ.