GRECIA S-A SALVAT DE LA FALIMENT. Măsurile de austeritate AU FOST VOTATE

GRECIA S-A SALVAT DE LA FALIMENT. Măsurile de austeritate AU FOST VOTATE

Grecia s-a salvat, azi, de la intrarea în incapacitate de plată, pachetul de măsuri de austeritate propus de guvernul elen şi cerut de FMI şi UE primind votul parlamentului. 155 de parlamentari au votat "pentru" şi "138" împotrivă, anunţă CNN. La Atena continuă ciocnirile între protestatari şi forţele de ordine.

Guvernul de la Atena propune Parlamentului spre adoptare un pachet de măsuri menit a aduce la buget 28 de miliarde de euro, astfel încât UE şi FMI să elibereze ultima tranşă, de 12 miliarde de euro, din împrumutul de 110 miliarde aprobat anul trecut. <iframe frameborder="0" src="http://www.dailymotion.com/embed/video/xjknq6" height="323" width="480"></iframe>LIVE STREAMING: Γενική Απεργία 19.55 Parlamentul grec a început să discute în această seară legea de aplicare a pachetului de austeritate care va fi supusă la vot mâine, după adoptarea azi a planului-cadru de măsuri. Legea urmează să fie supusă la vot în procedură de urgenţă mâine după-amiază, pentru a respecta ultimatumul dat de Zona Euro şi FMI pentru adoptarea tuturor textelor legislative privind noul său program de austeritate până la 30 iunie. 18.47 Autoritățile anunță că 26 de polițiști și 15 manifestanți au fost răniți, fiind transportați la spital. Poliția a reținut 29 de persoane, iar nouă au fost arestate, potrivit Associated Press 18.08. Organizația greacă SKAI susține că poliția a arestat 29 de persoane. 500 de oameni au primit primul ajutor, lângă stația de metrou din Piața Syntagma, iar alți 30 au fost transportați la spital, a precizat Crucea Roșie

17.24  „Acesta a fost un vot al responsibilităţii naţionale. Mâine, atenţia Europei se va întoarce din nou spre Atena, întrucât parlamentarii sunt chemaţi să aprobe măsurile de implementare a programului. Un al doilea vot pozitiv va netezi calea deblocării următoarei tranşe a asistenţei financiare. De asemenea, el va permite să se lucreze la finalizarea rapidă a unui al doilea pachet de asistenţă financiară, care să permită ţării să avanseze şi să se recâştige speranţa poporului grec”, se arată în declaraţia semnată de Jose Barroso şi Herman Van Rompuy. 17.02 Uniunea Europeană a salutat votul Parlamentului de la Atena, ”Grecia a făcut un pas vital înapoi de la scenariul falimentului. A fost un vot al responsabilității naționale”, se arată într-o declaraţie comună, semnată de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi cel al Consiliului European, Herman Van Rompuy. 17.00 Mai mulți manifestanți au reușit să pătrundă la primul etaj al unei clădiri de birouri din Piața Syntagma, încercând să îi dea foc, au declarat martori citați de Reuters 16.48 Un protestatar grec i-a spus corespondentului BBC că manifestațiile vor continua, ca și cum votul de azi nu ar fi avut loc. Ciocnirile din stradă dintre forțele de ordine și protestatari sunt în plină desfășurare

16.23. Parlamentarul partidului socialist, de guvernământ, care a votat împotriva planului de austeritate a fost exclus din această formațiune, a anunțat președintele Parlamentului 16.03. Protestatarii au atacat sediul ministerului de finanțe, susține corespondentul BBC la Atena 15.50 Un parlamentar al partidului socialist, de guvernământ, a votat împotriva planului de austeritate. Pe de altă parte, un parlamentar de opoziţie a votat „pentru”.

15.40 Votul se desfăşoară nominal pentru fiecare dintre cei 300 de parlamentari, deci ar putea va dura mai mult timp. În ordinea alfabetică a circumscripţiilor electorale pe care le reprezintă, parlamentarii sunt strigaţi şi răspund cu "da" sau "nu".

15.36 Agenţia Reuters anunță că în Parlament a început votul asupra pachetului de măsuri de austeritate 15.30 Premierul grec, Georgios Papandreou: "Putem alege deficitul sau prosperitatea. Votul de azi este singura modalitate de a obţine puţin timp pentru a face schimbările necesare". Papandreou: "Trebuie să oprim ţara de la faliment. Este foarte important ca nicio familie să nu fie nevoită să suporte consecinţele colapsului economic total." 15.25 Premierul grec se adresează Parlamentului, subliniind că 300 de protestatari nu reprezintă opiniile a 11 milioane de greci, relatează Sky News. 15.10 Votul în Parlament a întârziat mai mult de o oră, dar este foarte probabil ca măsurile de austeritate să fie adoptate. Violenţele din stradă continuă. 14.12 Furia mulţimii pare mai intensă decât ieri, atmosfera este foarte diferită, transmite BBC. Ieri, grupuri de câteva zeci de persoane au reacţionat violent faţă de forţele de ordine şi gestul lor a fost dezaprobat de sindicalişti. Azi, însă, pare că toată mulţimea este iritată şi îşi manifestă revolta faţă de poliţişti, aruncând cu pietre şi sticle incendiare. 13.55 Ziariştii greci şi britanici transmit de la faţa locului că au fost prinşi în mijlocul norului de gaz lacrimogen şi nu au altă soluţie decât să fugă. Măştile de protecţie sunt inutile, simţi cum îşi arde faţa, spun ei. Protestul paşnic se transformă într-unul violent în câteva secunde. Tinerii moderaţi încearcă să-i oprească pe anarhiştii cu măşti negre care se bat cu jandarmii.  13.49 Un parlamentar al opoziţiei a anunţat, acum câteva minute, că va susţine pachetul de măsuri de austeritate 13.31. Poliția a început să folosească, pentru a împrăștia protestatarii, gaze lacrimogene, anunță ziariștii greci 13.25 Siteul grecesc Kathimerini.com spune că votul se află încă pe muchie de cuţit, alţi trei socialişti exprimându-şi indecizia în privinţa votului. Potrivit sursei citate, au existat tentative de racolare a dizidenţilor din formaţiunea de guvernământ până aseară târziu. 13.10 Doar unul dintre membrii partidului socialist de guvernământ PASOK va vota împotriva pachetului de măsuri de austeritate. Alexandros Athanassiadis a declarat pentru AP că se opune privatizărilor, dar este foarte posibil să fie singurul dizident din partid. 12.50 O deputată a Partidului Comunist, Lianna Kanelli, a fost stropită cu iaurt în timp ce intra în Parlament. Au apărut şi primii răniţi, opt persoane fiind spitalizate în urma confruntărilor din această dimineaţă, relatează BBC. Măsurile supuse votului legislativului se împart în patru mari categorii: 1. Consolidare fiscală

  • Diminuarea cheltuielilor statului cu 14,3 miliarde euro şi atragerea altor 14,1 miliarde până în 2015, cu scopul de a reduce deficitul în acel an sub 3 la sută.

2. Fiscalitate

  • Statul va impune o 'taxă de solidaritate' cuprinsă între 1 şi 4 la sută din salariile cele mai ridicate. Pentru miniştri, parlamentari şi alte categorii de funcţionari publici cu venituri importante, acest impozit va fi de 5 la sută.
  • Majorarea cu 300 de euro anual a impoztelor pentru liber profesionişti, cum ar fi avocaţi, instalatori, şoferi de taxi.
  • Coborârea plafonului minim de exceptare de la plata impozitelor, de la 12.000 la 8.000 de euro, cu excepţia angajaţilor cu vârsta sub 30 de ani şi a pensionarilor, şi crearea unui impozit imobiliar special pentru proprietarii cu bunuri în valoare de peste 200.000 de euro.
  • Majorarea impozitelor pentru bunurile de lux, cum ar fi iahturi, piscine şi autovehicule de mare putere. Se deschide posibilitatea legalizării situaţiei imobilelor construite ilegal, după plata unor penalităţi, şi se elimină un mare număr de scutiri de taxe.
  • - TVA pentru baruri şi restaurante se majorează de la 13 la 23 la sută şi se intensifică lupta împotriva evaziunii fiscale şi a muncii la negru.

3. Cheltuieli publice

  • Statul doreşte să suprime posturile a 150.000 de funcţionari publici, 25 la sută din total, cărora nu li se vor mai prelungi contractele temporare, iar noi angajări se vor putea face în raport de 1 la 10 persoane ieşite la pensie. Salariile, reduse în medie cu 12 la sută în comparaţie cu anul trecut, vor fi din nou tăiate, cu toate că nu se cunoaşte noul procent de diminuare.
  • Vor fi suprimate diverse beneficii sociale pentru a se economisi 4 miliarde de euro până în 2015. De asemenea, în acest an subvenţiile se vor reduce cu 500 milioane de euro, iar până în 2015 cu alte 855 de milioane prin comasarea şcolilor, spitalelor şi a secţiilor de poliţie.
  • Cheltuielile pentru sănătate vor fi reduse, până în 2015, la 2,1 miliarde de euro, prin raţionalizarea prescripţiilor medicale şi utlizarea unor medicamente mai ieftine.
  • Pentru prima dată în ultimele trei decenii, vor fi reduse cheltuielile militare, aflate în prezent la cel mai înalt nivel procentual între ţările europene membre NATO, circa 4 la sută din PIB, deşi mulţi analişti consideră că reala valoare este superioară din cauza a numeroase practici oculte. În total, se vor reduce 1,2 miliarde euro până în 2015 şi se vor anula comenzi de armanent în valoare de alte 830 de milioane.
  • Investiţiile publice vor fi reduse cu 850 milioane de euro în acest an.

4. Privatizări

  • În anul 2011, guvernul de la Atena caută să încaseze 5 miliarde de euro din vânzarea monopolului asupra jocurilor şi loteriilor (OPAP), a Postbank, a societăţii pentru administrarea apelor cu sediul în Salonic, al doilea oraş al ţării, şi a societăţilor de administrare a porturilor din Pireu şi Salonic.
  • Între 2012 şi 2015, se vor obţine alte 45 de miliarde de euro prin privatizarea societăţii de administrare a apelor din Atena, a rafinăriilor, întreprinderilor din domeniul electric, ATEbank (specializată pe sectorul agricol), precum şi administrarea porturilor, aeroporturilor, autostrăzilor, drepturilor de exploatare a minelor şi a bunurilor mobile şi imobile ale statului.

Două zile de violenţe în Atena Demonstraţiile de ieri, la care au participat câteva zeci de mii de persoane, s-au soldat cu violenţe, după ce grupuri de anarhişti au început să arunce cu pietre şi sticle către poliţişti, iar aceştia au ripostat cu gaze lacrimogene şi loituri de bastoane. Membrii celor trei sindicate care au ieşit în stradă ieri vor fi prezenţi şi azi în centrul Atenei. După ciocnirile de ieri, 21 de jandarmi şi unul dintre demonstranţi au fost răniţi, potrivit Euronews. Înarmaţi cu gaze lacrimogene şi bastoane de cauciuc, membrii forţelor de ordine s-au bătut, azi-noapte şi în această dimineaţă, cu protestatarii, pe străzile capitalei Greciei.  Noul şef al FMI, Christine Lagarde, a făcut un apel către opoziţia din Grecia să depăşească divergenţele politice şi să ajungă la un consens naţional în privinţa reformelor. Greva de 48 de ore continuă şi azi, în sistemul public şi o parte a celui privat, afectând transportul local, aerian şi naval, precum şi programul şcolilor, spitalelor şi băncilor.  

VEZI FOTOREPORTAJ CU PROTESTELE DIN GRECIA

<iframe src="http://www.youtube.com/embed/u_-Axk-64SY" width="628" frameborder="0" height="349"></iframe>

Ne puteți urmări și pe Google News