Indiferent de rezultatul referendumului de duminică din Grecia, viitorul leagănului democrației este tulbure.

Dacă grecii votează DA

Un DA masiv al grecilor ar însemna în prumul rând un vot de blam dat guvernului Tsipras, care le-a cerut compatrioților să voteze NU. Rămâne de văzut dacă Alexis Tsipras va demisiona așa cum a dat de înțeles, deși alți miniștri ai său au avut declarații contradictorii pe această temă.

François Cabau, analist la Barclays, a declarat pentru La Croix:

„Dacă demisionează, aceasta ar deschide ușa pentru un guvern de coaliție, reunind Pasok (socialiști), Noua Democrație (dreapta) și To Potami (centru-stânga). Însă pentru a atinge majoritatea de 151 de locuri, ar fi nevoie de dezertări de la Syriza.”

Acest scenariu ar permite semnarea rapidă a unui acord cu creditorii internaționali, care trebuie ratificat de Parlamentul grec, dar și de alte țări din Zona Euro, acolo unde constituția o cere.

Dacă nu se poate forma nici un guvern, ar trebui organizate alegeri anticipate, ceea ce ar deschide o perioadă - cel puțin o lună - de nesiguranță politică.

Problema, comentează Georges Prélévakis, profesor la Universitatea Panthéon - Sorbona de la Paris, este că „nu există nici o ofertă politică alternativă”.

La rândul său, François Cabau, comentează:

„Scenariul alegerilor parlamentare anticipate este mai incert, căci nu ar permite semnarea unui acord financiar înainte de 20 iulie. Or, fără bani gheață, Grecia nu ar avea posibilitatea să achite la această dată scadentă rata de 4,2 miliarde de euro către Banca Centrală Europeană.”

O dată în plus, BCE este chemată să joace un rol cheie. François Cabau explică:

„Dacă se ajunge la un acord, ea își va putea menține, sau chiar spori, sprijinul pentru băncile grecești și pentru Banca Centrală. Dacă nu se ajunge la un acord, orice acțiune a BCE va fi interpretată în cheie politică, fie că menține finanțarea de urgență pentru băncile grecești, fie că o suspendă. Tehnic, absența acordului ar trebui să ducă la suspendarea ajutorului de urgență.”

În orice caz, însă, controlul asupra circulației capitalurilor va trebui menținut, ba chiar întărit, pentru a se evita o hemoragie a depunerilor care ar duce băncile la faliment.

Analistul de la Barclays nuanțează:

„Dacă DA-ul câștigă, dar la limită, guvernul Tsipras ar putea încerca să rămână la putere. Cu riscul de a fi răsturnat de o moțiune de cenzură.”

Ceea ce ar duce tot la instabilitate politică.

Dacă grecii votează NU

Un NU ar provoca un salt în necunoscut pentru Grecia și Zona Euro, se tem numeroși analiști și observatori politici. Premierul grec pariază însă că acest vot i-ar întări poziția la masa negocierilor cu creditorii.

Yves Bertoncini, directorul Institutului Jacques Delors, comentează:

„Mi se pare absolut imposibil ca creditorii să nu reia negocierile. Când ești șef de stat discuți cu toată lumea. Cu atât mai mult cu cât UE este gata pentru noi concesii.”

Însă lucrurile nu vor fi simple, avertizează Bertoncini:

„Aceasta nu înseamnă că se va ajunge neapărat la un acord, mai ales dacă Tsipras va continua să acționeze ca și cum democrația greacă ar fi superioară celorlalte. Însă ar rămâne destul timp până la 20 iuilie, dată la care Grecia trebuie să achite 4,2 milirde de euro către BCE.”

François Cabau comentează și el:

„Tehnic, dacă BCE nu primește banii, nu ar mai avea nici un motiv să prelungească susținerea pentru băncile grecești. Ea ar avea tot dreptul să oprească robinetul, însă cum situația financiară este extrem de tensionată, este puțin probabil că o va face.”

Pentru că această decizie ar duce aproape imediat la falimentul băncilor grecești și o revenire automată la o monedă națională.

Un NU ar apropia Grecia de o ieșire din Zona Euro.

În TOATE cazurile, însă, economia reală va continua să sufere multă vreme de acum încolo de pe urma acestei crize. În viața politică, diviziunile se vor agrava. Iar relațiile cu țările europene vor rămâne tensionate pe termen lung.