Grecia a ajuns în ziua Z. Salvarea Europei, aproape

Elenii au adoptat ieri o nouă măsură de austeritate, iar europenii par să fi convenit asupra planului de salvare al zonei euro.

Ritmul greoi în care înaintează deciziile în privinţa planului de salvare a Greciei i-a adus în pragul disperării pe oficialii europeni. Ieri, Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a spus că "Europa trece printr- o criză economică, dar în acelaşi timp şi o criză de leadership". El a atras atenţia că guvernele trebuie să accelereze implementarea măsurilor necesare pentru a lupta împotriva crizei datoriilor din zona euro. Potrivit lui Barroso, întârzierea luării unei decizii poate conduce la o problemă de încredere, care ar putea determina unele ţări să iasă din Uniunea Europeană. Ieri, parlamentul european a adoptat un pachet de şase propuneri legislative care ar urma să întărească disciplina bugetară a ţărilor din Uniunea Europeană. Noile legi vor preveni crizele viitoare, dar europenii trebuie să găsească mecanisme de atac a crizei zonei euro din prezent, unde punctul vulnerabil e Grecia. Troika, din nou la Atena Grecia mai are bani suficienţi pentru plata salariilor şi pensiilor doar două săptămâni. Singura şansă de a scăpa de faliment este tranşa de opt miliarde de euro de la finanţatorii externi. Acordarea sa a fost amânată din cauza execuţiei bugetare care a ieşit cu totul din liniile convenite cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE) şi Banca Centrală Europeană (BCE), cei trei finanţatori ai ţării. Pe ultima sută de metri, parlamentarii greci au adoptat, ieri, taxa pe proprietate, ultimul motiv de discordie dintre aceştia şi populaţia elenă, care a ieşit zilele trecute în stradă. Astăzi, troika (formată din inspectori ai celor trei instituţii finanţatoare) merge din nou în vizită la Atena pentru a vedea ce progrese a făcut ţara în ultimul timp. Ministrul de finanţe al grecilor, Evanghelos Venizelos, se arăta încrezător, declarând că Grecia va primi tranşa. Cu toate astea, Barroso nu a spus ieri nimic despre ce decizie va lua Comisia în legătură cu banii. Curentul de opinie european pare însă favorabil Greciei. Astfel, Bundestagul, este de acord cu creşterea rolului jucat de Fondul European de Stabilitate Financiară, principalul instrument care va fi folosit la rezolvarea crizei datoriilor suverane. Planul secret de salvare Cum ar putea arăta rezolvarea situaţiei Greciei? La Tribune a publicat ieri o soluţie fantasmagorică. Este vorba de un presupus plan secret, la care ar fi lucrat oficialii europeni, şi care, dacă decurge conform calculelor iniţiale, ar urma nu doar să pună economia elenilor pe picioare, ci ar şi înjumătăţi datoria externă a ţării în câţiva ani. Potrivit planului, "proprietăţile publice ale Greciei (bănci, clădiri, operatori de telefonie, porturi) ar putea fi strânse într-un ansamblu de active care ar valora, potrivit unor estimări, peste 125 miliarde euro". Structura ar urma să fie cumpărată de o instituţie europeană, finanţată de UE, care ar încerca să privatizeze activele până în 2025. Dacă banii obţinuţi din privatizarea activelor ar fi mai mulţi decât cei plătiţi de europeni grecilor, atunci aceştia din urmă vor beneficia de diferenţă. Operaţiunea ar conduce la reducerea datoriei grecilor la 80% din PIB, faţă de 160%, în prezent. România a resimţit din plin şocurile crizei zonei euro. Leul a atins ieri un nou minim anual, de 4,3210 lei/euro. Totodată, potrivit Moody's, riscul de ţară al României s-a dublat în ultimele două săptămâni, de la de 0,76%, la 1,35%. 1,35% este riscul ca România să intre în incapacitate de plată în următoarele 12 luni, potrivit agenţiei de rating Moody's. Acum două săptămâni, acest risc era de doar 0,76%, potrivit aceleiaşi surse, indicatorul crescând din cauza crizei IPOTEZE Ce scenarii de creştere există pentru România Previziunile privind creşterea economică din perioada următoare se schimbă de la zi la zi. Deşi deocamdată pentru România, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a lansat o prognoză de 1,5% creştere în acest an şi 3,5% în 2012, după ultimele evenimente din zona euro, analiştii economici avansează cifre mai reţinute, respectiv cel mult 2- 2,8% în 2012. Daniel Thorniley, preşedinte al DT Global Business Consulting, nu ezită să menţioneze că există 10% şanse ca România să reintre în recesiune anul viitor şi ca produsul intern brut să se contracte, deoarece situaţia din zona euro, de care suntem profund legaţi, a intrat într-o fază extrem de periculoasă. Şansa României sunt fondurile europene. Potrivit profesorului de economie Daniel Dăianu, dacă reuşim să creştem încasările la buget cu cel puţin 2% prin majorarea gradului de absorbţie al banilor europeni, vom câştiga 0,5-1% la creşterea economică. În primul val al crizei, România s-a situat în grupul statelor profund lovite, alături de Bulgaria şi Croaţia. Performanţe mai slabe a avut doar Grecia. Cum vor evolua afacerile În perioada următoare se va pune problema supravieţuirii mai degrabă decât a creşterii. Daniel Thorniley a declarat la un seminar Coface că după ce norii grei ai crizei se vor risipi, mediul de afaceri global va arăta cu totul altfel decât în prezent. Competiţia va fi mai acerbă, iar chinezii vor fi mult mai prezenţi în spaţiul est-european. În anii următori vor avea succes cei care vor reuşi să producă pentru cea mai de jos treaptă a clasei medii, respectiv cei care vor reuşi să furnizeze produse de o calitate bună la cele mai mici preţuri. Vor creşte cei care se vor extinde pe pieţe emergente, precum India, China, Turcia, Rusia, dar şi părţi din Europa de Est. În statele din blocul de est ritmul de dezvoltare este unul diferit în funcţie de regiune. România are o economie emergentă dacă excludem Bucureştiul. De dezvoltare vor avea parte companiile care vor pătrunde în mediul rural şi în estul României. (Cristina Sbîrn) CITIŢI ŞI:

• Care este probabilitatea ca România să intre în incapacitate de plată
• România, într-o nouă criză: ape mai agitate sau tsunami?
• Lumea trebuie să fie pregătită pentru un nou val de criză