Şi tu poţi avea în curte plante pe care gerul, viscolul şi zăpada nu le deranjează. Află care sunt acestea.

Pentru că iarna se apropie, iar frunzele încep să cadă, trebuie să te gândeşti din timp cum o să arate grădina ta în sezonul alb. Există o soluţie simplă chiar dacă natura nu ne răsfaţă prea mult în acest anotimp: plantele cu frunze veşnic verzi. Zăpada şi gerul nu le impresionează, iar viscolul nu le deranjează prea mult. Aceste plante vor fi punctul de atracţie al grădinii şi îi vor garanta o culoare proaspătă. Dacă aceste plante lipsesc din grădina ta, pe lângă clasicii brazi, molizi sau pini, pepinierele îţi pot oferi o mare varietate de alte specii.

Iată câteva idei:

> Cimişirul (Buxus sempervirens). Folosit foarte des ca gard viu, tăiat în variate forme geometrice sau modelat în formă de animale, este deja o plantă clasică şi foarte preţuită. Deşi preferă locurile semiumbrite, nu suferă nici în plin soare, atât timp cât este udat destul de des. Faţă de sol nu are pretenţii prea mari, crescând bine în aproape orice tip. Uneori culoarea frunzelor devine galben palid şi este semnul unei lipse de azot. Îngrăşămintele lichide sau cele organice (făina de oase) vor rezolva problema.

> Laurul (Ilex sp.). Cunoscut ca un simbol al Crăciunului datorită frunzelor şi fructelor sale roşii, prezente pe cărţile poştale sau în aranjamentele de sezon, laurul este un arbust foarte decorativ în grădini. Frunzele sale veşnic verzi, lucioase, au spini ascuţiţi, iar fructele sunt toxice. Planta poate fi femelă sau masculă, iar cele femele produc fructele atât de apreciate. Suportă bine umbra şi creşte în orice tip de sol. Speciile cu frunze colorate au o mare valoare decorativă, dar sunt mai sensibile la ger.

> Iedera (Hedera sp.). Simbolizând eternitatea, această plantă impresionează mereu prin numă- rul incredibil de forme şi culori ale frunzelor, dar şi prin multitudinea de locuri unde poate fi găsită. Ea poate crea covoare dese sau ziduri impenetrabile. O poţi găsi din locuri semiumbrite până la cele cu multă umbră, în orice tip de sol. În grădină se poate agăţa şi de copaci, răspândindu-se în coroană. O poţi lăsa acolo fără probleme, căci ea nu sugrumă copacul, ci doar îl foloseş te ca suport pentru căţărat. > Tisa (Taxus baccata). Chiar dacă necunoscătorii o confundă uneori cu bradul, o poţi recunoaş- te uşor datorită fructelor sale roşii, foarte decorative. Trebuie să ştii înainte de a planta în grădină acest arbust că, deşi atrăgător, fructele conţin seminţe toxice. Deşi creşte foarte încet, poate atinge dimensiuni impresionante. Creşte bine în orice colţ al grădinii, de la soare până la umbră. Din păcate, fiind tăiată abuziv în trecut, tisa a devenit astăzi destul de rară ca plantă spontană la noi în ţară şi s-a impus să fie ocrotită de lege. Poţi găsi însă exemplare de vânzare în pepiniere.

> Mahonia (Mahonia aquifolium). Ornamentală, datorită frunzişului persistent, inflorescenţ elor galbene şi fructelor, creş- te până la 2 m înălţime şi se poate dezvolta armonios chiar şi în locurile semiumbroase. Frunzele verzi, foarte lucioase, dar spinoase, îşi pot schimba culoarea toamna în roşu-purpuriu. Îţi va popula rapid grădina datorită drajonilor prin care se înmulţeşte.

> Azalee de grădină (Rhododendron sp.). Chiar dacă este apreciată pentru flori, această plantă atrage atenţia şi iarna, prin frunzişul verde închis şi stră- lucitor. De obicei nu depăşeşte 1 m înălţime şi are o formă compactă. În grădini, solurile lutoase trebuie înlocuite cu turbă, căci aceste plante nu suportă calcarul.

ALTERNATIVA

Arbuşti pentru terase

Dacă nu dispui de o grădină, dar terasa ta are nevoie şi ea de animaţie peste iarnă, ai la dispoziţie arbuşti la ghivece. Cimişirul, ienupărul, tuia, molidul, laurul, evonimusul se pot găsi plantate în ghivece. Trebuie însă să le acorzi o minimă protecţie peste iarnă, căci gerul le poate crea unele probleme. De aceea ghivecele trebuie învelite în folie termoizolantă, pentru ca rădăcinile să nu îngheţe.