500 de femei din mediul rural vor putea participa la cursuri de calificare în domeniile dorite şi vor fi ajutate să se angajeze, printr-un program finanţat din fonduri europene.

Cursuri de manichiură, coafură, croitorie, ornamente florale sau orice altceva îşi doresc femeile de la sate vor fi organizate, din această toamnă, în mai multe localităţi din ţară.

Lungul drum de la "gospodina casei" la angajată poate începe, indiferent de ce spun vecina de peste gard, soacra, soţul sau gura satului, cu aceste cursuri de recalificare, prin proiectul "Combaterea discriminării şi creşterea potenţialului de angajare a femeilor din mediul rural", finanţat din fonduri structurale.

Avantajul este că aceste cursuri, care pot dura şi şase luni, vor fi susţinute chiar în satele lor, şi femeile - care de cele mai multe ori sunt legate de casă - nu trebuie să facă naveta pentru a le urma.

Lupta cu "femeia trebuie să stea la cratiţă"

Programul nu înseamnă doar calificarea şi plasarea femeilor pe piaţa muncii, ci îşi propune să combată şi stereotipurile, printr-o campanie de informare.

"Încercăm să luptăm cumva şi cu mentalităţile, pentru ca femeile să acceadă mai uşor la un loc de muncă. Cursurile de calificare şi recalificare sunt gratuite şi adaptate la nevoile locale. De exemplu, în satele din nord-estul ţării, acolo unde industria stă prost în general, se mai caută oameni doar în domeniul serviciilor, aşa că le putem pregăti pentru a fi îngrijitoare la domiciliu. Înainte, singurul impediment pentru a fi şcolarizate era naveta pe care trebuiau să o facă pe o perioadă lungă şi care înseamnă un efort financiar", arată Cristina Chinole, managerul proiectului.

În cadrul vizitelor de studiu realizate în cadrul proiectului, s-a constatat că femeile de la ţară îşi doresc să primească o calificare, mai ales dacă asta le aduce bani în casă.

"Într-un sat în care am fost, unde femeile se ocupau cu agricultura, cu cultivarea florilor, s-au şi arătat interesate de a învăţa să facă aranjamente florale pentru diverse evenimente. Sau îşi doresc operator pe calculator, pentru că la o anumită vârstă e mai greu să fii angajat fără să şti să te descurci pe computer", mai spune Cristina Chinole.

"Schimbă-ţi viaţa"

Femeile românce din mediul rural vor afla - prin intermediul autorităţilor locale, dar şi din campania de publicitate care va fi derulată pe televizor şi la radio sau de pe site-ul http://schimba-ti-viata.affmr.ro - despre satele în care vor fi organizate Centrele de suport. Acestea îşi propun să le informeze şi consilieze pe femei privind "oportunităţile de îmbunătăţire a ca pacităţii de angajare prin creşterea nivelului lor de pregătire".

Cu alte cuvinte, femeile vor afla în ce domenii să facă aceste cursuri, dar şi care sunt cele mai căutate meserii în zona în care locuiesc.

Programul îşi propune ca peste trei ani, atunci când proiectul va fi finalizat, bilanţul să arate astfel: peste un milion de persoane vor fi mai conştiente de necesitatea abandonării stereotipurilor de gen, 4.000 de femei vor fi informate cu privire la oportunităţile de calificare, 500 vor fi calificate, iar cel puţin 100 dintre ele îşi vor fi găsit un loc de muncă.

Proiectul se ridică la valoarea de peste 17 milioane de lei.

STATISTICI

Românii, nepăsători în faţa discriminării de gen

În România, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă se ridică la 59,2%, potrivit Cercetării statistice asupra forţei de muncă în gospodării, realizată anul trecut.

Cerinţele Tratatului de la Lisabona, la care trebuie să se ralieze şi ţara noastră, prevăd însă un grad necesar de ocupare de 70%. Aproape jumătate din persoanele din mediul rural nu sunt angajate.

Majoritatea celor în această situaţie sunt femei. Nu stăm prea bine nici la capitolul mentalitate: 85% dintre români consideră că bărbatul este responsabil cu aducerea banilor în casă, iar femeia trebuie să se ocupe de treburile casei şi de familie, potrivit unui alt studiu.

Chiar dacă majoritatea românilor sunt dispuşi să recunoască existenţa fenomenului discriminării de gen pe piaţa muncii, doar o treime dintre respondenţi au spus că au reacţionat când s-au confruntat cu o situaţie de acest fel.