Vom implementa Brexitul în 31 octombrie”, a declarat cel poreclit „BoJo”, imediat după anunțarea rezultatelor.

Fost primar al Londrei și fost ministru de Externe, căruia i-a fost adversar actualul șef al diplomației bitanice, Jeremy Hunt, Johnson a câștigat 66% din voturile a 159.000 de membri de partid care s-au exprimat: 92.153 de voturi pentru Johnson și 46.656 pentru Hunt, scrie AFP. BoJo va deveni deci liderul conservatorilor și va prelua oficial postul din Downing Street, astăzi, după o întrevedere cu regina Elisabeta a II-a. Acest rezultat marchează venirea la putere a Brexiterilor, mulți care nu au înghițit-o niciodată pe May, care a votat împotriva Brexit la referendumul din 23 iunie 2016 și a dovedit rețineri pentru a conduce Regatul în afara clubului european. Este o victorie personală pentru deputatul conservator (55 de ani) iar provocările care-l așteaptă sunt fără echivalent pentru un lider britanic de după cel de-al doilea Război Mondial.

Criza cu Iranul: petrolierele

Prima misiune urgentă carel așteaptă pe Johnson este gestionarea escaladei tensiunilor cu Iranul, aflate la cel mai înalt nivel după sechestrarea de către republica islamică a petrolierului Stena Impero, aflat sub pavilion britanic, în strâmtoarea Ormuz. Londra a ripostat anunțând înființarea unei misiuni de protecție cu europenii în Golf. Însă Londra „nu caută o confruntare”, a subliniat ministrul britanic de Externe, Jeremy Hunt. Situația navei Stena Impero, deținută în portul iranian Bandar Abbas, reflectă deja o criză: protecția navelor internaționale care operează în largul coastelor iraniene.

Duș rece de la Washington

Nici Iranul nu dorește „ o confruntare cu Boris Johnson, ci relații normale, bazate pe respectul reciproc”, a declarat și ministrul iranian de Externe, Mohamad Javad Zarif. În 4 iulie, un petrolier iranian, Grace 1, a fost sechestrat în largul Gibraltarului de către britanici, Marea Britanie fiind acuzată de iranieni că „face jocul administrației americane”. Sechestrând nava Grace 1, autoritățile britanice au comis un act de „piraterie”, a denunțat Zarif, negând însă că sechestrarea petrolierului britanic a fost un act de „represalii” ci o „aplicare a dreptului internațional” pentru siguranța traficului naval în strâmtoarea Ormuz, acuzând nava britanică de nereguli (coridor de navigație greșit, stingerea luminilor de poziție peste timpul autorizat, etc).

Exprimându-se în legătură cu situația navei Stena Impero, secretarul american de Stat Mike Pompeo a declarat că nu s-a ajuns la această situație din cauza sancțiunilor americane impuse Irakului. Cât despre protecția navelor, Pompeo a dat un răspuns care reflectă alte tensiuni, cele dintre Londra și Washington: „Marea Britanie are în primul rând responsabilitatea să se ocupe de nava sa”.

Diviziuni în Regat

Alt dosar care se anunță colosal îl așteaptă pe Johnson: punerea în practică a divorțului Marii Britanii de UE, la mai bine de trei ani de le referendumul din 23 iunie 2016 în urma căruia 52% din britanici au votat în favoarea Brexit.

O misiune în care fostul premier britanic Theresa May și-a rupt dinții, eșuând în trei reprize să-i facă să accepte pe deputați acordul de divorț cu UE pe care l-a semnat, în noiembrie, cu Bruxelles. Un eșec care a costat-o cariera politică. Există profunde diviziuni în Marea Britanie între cei care vor să plece cât mai repede din blocul comunitar și cei care speră că Regatul va reveni asupra deciziei „leave” și că va fi organizat un al doilea referendum pe această temă, spre exemplu.

Boris Johnson, care a militat pentru ieșirea din UE – o alegere oportunistă, potrivit detractorilor săi- promite un Brexit până la termenul limită de 31 octombrie. Data divorțului era fixată inițial pentru 29 martie dar a fost de două ori reportată din lipsa susținerii unei majorități a deputaților a acordului Theresei May și pentru a se evita un Brexit fără acord.

Cu acord sau fără

În timpul campaniei, Johnson a insistat că divorțul de UE va fi pronunțat la sfârșitul lui octombrie, cu acord renegociat cu Bruxelles sau fără acord. El a spus că preferă să obțină un nou tratat de retragere, recunoscând în același timp că este aproape imposibil de realizat în timp, având în vedere vacanțele parlamentare și înființarea unor noi echipe de conducere în Londra și Bruxelles. Un scenariu inacceptabil pentru ministrul de Finanțe, Philip Hammond, care a anunțat că va face „totul” pentru a împiedica un Brexit fără acord, și nu pare exclusă o contribuție a sa la căderea viitorului guvern al lui Johnson. Iar secretarul de stat pentru afaceri europene, Alan Duncan, i-a prezis lui „BoJo” o „gravă criză guvernamentală”.

Theresa May iese pe ușa din dos

În calitate de premier, Theresa May s-a ambiționat să realizeze Brexitul și să personifice lupta contra injustițiile sociale. May va părăsi scena astăzi, după un bilanț cvasinul. „Calvarul s-a terminat. Mandatul celui mai rău prim ministru a ajuns la final. Nu-i va lipsi nimănui”, scria cotidianul conservator The Telegraph, care nu și-a ascuns susținerea pentru Boris Johnson. Iar un editorial din Times îi reproșează lui May un „eșec lamentabil” în privința Brexit și „lipsa de ambiție” în toate domeniile.

Te-ar putea interesa și: