Şi ministrul de Externe german confirmă dorinţa Berlinului de a face totul în acest proiect dorit de Macron, al cărui aliat de nădejde este Germania. Numai că, mai multe ţări europene nu sunt de acord cu acest proiect, ar fi încă un pas spre pierderea independenţei statelor membre UE.
Ministrul Apărării german, Ursula von der Leyen, în timpul deschiderii celei de a 17-a Conferinţe pentru securitate de la Berlin, a dorit să confirme absoluta centralitate a proiectului armatei europene. Şi vrea chiar să accelereze problema. Potrivit ministerului Apărării german, unităţile militare europene trebuie să fie capabile, dacă e necesar, ''să intervină într-o manieră forte în eventuale conflicte''. Pentru a realiza acest obiectiv, a spus von der Leyen, e necesară o integrare din ce în ce mai mare între forţele armate naţionale.
Această integrare trebuie să fie realizată atât din punct de vedere politic, cât şi din punct de vedere economic şi logostic. La nivel strategic, Germania consideră necesar ca să se ajungă la decizii politice mai rapide în privinţa eventalelor misiuni la care va participa aşa-numita armată europeană.
Dar potrivit tot Berlinului, e necesară şi achiziţionarea şi întreţinerea în comun a mijloacelor militare. Şi tocmai această chestiune îngrijorează Statele Unite, având în vedere că achiziţionarea comună a armamentelor de către forţele implicate în proiect, ar putea presupune o excludere a industriei de război americană şi a altor state, pentru a avantaja Statele membre ale proiectului.
O posibilitate care, împreună cu declaraţiile preşedintelui francez despre puterile rivale (Statele Unite, China şi Rusia), nu place evident nici Washingtonului, nici NATO. Ideea nu place, de asemenea, tuturor ţărilor membre, care nu vor să se implice în proiectul Berlinului şi Parisului până când nu va fi clarificată interdependenţa acestor forţe cu NATO, titrează Il Giornale.
Recomandările noastre
