Țările occidentale au promis, marți, 22 februarie, impunerea unor sancțiuni grele contra Rusiei. După ce Vladimir Putin a recunoscut independența regiunilor separatiste din Ucraina, unde Moscova intenționează să trimită trupe militare, Berlin a anunțat suspendarea gazoductului drag Kremlinului, relatează La Libre Belgique.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a cerut aliaţilor săi să lovească puternic şi a arătat că intenţionează să rupă relaţiile diplomatice cu Moscova, pe care o acuză că vrea să-şi continue „agresiunea militară”.
La Moscova, preşedintele Vladimir Putin s-a apărat de acuzaţia că ar vrea „să refacă un imperiu” şi Kremlinul a oferit asigurări că rămâne „deschis” pentru rezolvarea crizei pe cale diplomatică, în vreme ce criticile internaționale curg, începând de luni, iar Kievul îl acuză că vrea „să reînvie URSS-ul”.
Rusia, surdă la acuzații
Surd la aceste acuzaţii, Parlamentul rus a aprobat în unanimitate marţi acordurile semnate în ajun de Vladimir Putin cu separatiştii ucraineni din regiunile Doneţk şi Lugansk, care luptă cu forţele Kievului din 2014.
În noaptea de luni spre marţi, Vladimir Putin a ordonat de asemenea armatei sale să se desfăşoare în aceste „republici” secesioniste, cu riscul de a agrava un conflict care a făcut deja peste 14.000 de morţi.
Niciun calendar, nici amploarea acestei desfășurări nu au fost anunțate, dar Rusia dispune de peste 150.000 de oameni, potrivit Washingtonului, la frontierele ucrainene, o armată care poate declanșa oricând o invazie.
Sancţiuni „masive”
Începând cu Statele Unite ale Americii, continuând cu Uniunea Europeană, trecând prin NATO, decizia Rusiei a fost larg condamnată de tabăra occidentală.
Confruntat cu amputarea teritoriului său, președintele ucrainean Zelenski a cerut mai mult decât vorbe, pedepsirea acestui „nou act de agresiune” rusească, mai ales prin „oprirea totală” a proiectului de gazoduct Nord Stream 2 care trebuie să aducă gaz rusesc în Germania.
La scurt timp după aceea, cancelarul german, Olaf Scholz, a anunţat „suspendarea” procesului de autorizare a acestui gazoduct drag Moscovei, adăugând că ar putea urma și alte sancțiuni.
El a oferit, de asemenea, asigurări că UE va adopta sancţiuni „masive şi robuste” împotriva Rusiei. Ele ar putea viza băncile ruseşti şi accesul la pieţele europene.
La Washington, Joe Biden a publicat, în urmă cu două zile, un decret care interzice orice tranzacţie a unor persoane americane cu regiunile separatiste, un pachet minim. Casa Albă a promis „noi sancţiuni”, marţi.
În afara amplorii desfăşurării ruseşti, o problemă crucială va fi cea a frontierelor „republicilor” separatiste: linia frontului actuală sau limitele regiunilor administrative Doneţk şi Luhansk definite de Kiev, mult mai mari, pe care le revendică separatiştii. Oficialii ruşi nu au spus clar - în declarațiile oficiale - ce doresc din acest punct de vedere.
„Să reînvie URSS”
Deja, pe străzile din Kiev, recunoaşterea de către Moscova a regiunilor separatise provoacă teama de o escaladare.
„Chiar sunt şocat, deoarece am multe rude” în estul Ucrainei, a declarat pentru AFP Artem Ivascenko, 22 de ani, originar din Doneţk. „Trăiesc la Kiev de opt ani” şi „este vestea cea mai înfricoşătoare (pe care am primit-o - n.r.)”, adaugă el.
Ministrul ucrainean al apărării, Oleksi Reznikov, a avertizat marţi că „încercări dificile” aşteaptă Ucraina, cu „pierderi” şi „durere”.
El a mai acuzat Kremlinul că vrea să „reînvie URSS”, a cărui membră a fost Ucraina până la prăbuşirea acestuia, în 1991.
Confruntat cu această criză majoră, Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit de urgenţă în noaptea de luni spre marţi şi reprezentanţii occidentali şi ruşi s-au înfruntat.
„Următoarele ore şi zile vor fi critice. Riscul de conflict major este real”, a declarat la această reuniune secretara generală adjunctă a ONU, Rosemary DiCarlo.
Teama se răspândește rapid printre localnici
Luni, Vladimir Putin a criticat violent Occidentul şi a somat Ucraina să-şi înceteze „operaţiunile militare” sau să-şi asume continuarea „vărsării de sânge”, declaraţii percepute în mare măsură ca o ameninţare.
Pe linia frontului ucrainean, unde schimburile de tiruri au explodat în ultimele zile, situaţia părea mai calmă în cursul dimineţii.
La Sceastia, mic oraş din est situat aproape de zonele separatiste, locuitorii curăţau marţi urmele distrugerilor obuzelor căzute în noaptea precedentă într-un cartier rezidenţial.
Valentina Şmatkova, 59 de ani, dormea când au căzut proiectilele, spulberând geamurile apartamentului ei de două camere.
„Nu ne aşteptam. Nu credeam că Ucraina şi Rusia nu vor reuşi să se înţeleagă până la urmă”, s-a exprimat ea.
„Credeam că nu va fi un conflict. Credeam că preşedintele nostru (Zelenski - n.r.) şi preşedintele rus sunt inteligenţi şi prudenţi”, a adăugat ea, potrivit Rador.