„Gazprom” și „Moldovagaz” au intrat în atenția ofițerilor anticorupție. Furt de bani și datorii inventate pentru a șantaja liderii de la Chișinău

Sursa: arhiva EVZ

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a efectuat un raport privind activitatea „Moldovagaz”. „Fiica” companiei rusești „Gazprom” a adus prejudicii uriașe cetățenilor moldoveni, motiv pentru care a intrat în atenția procurorilor. Potrivit anchetei, liderii de la Chișinău au fost șantajați cu datorii inventate, pentru a acorda sprijin financiar.

Curtea de Conturi din Republica Moldova a efectuat un raport de audit a activității „Moldovagaz”. Potrivit informațiilor oferite de procurori, s-au constat mai multe nereguli, printre care management defectuos, investiții nejustificate și achiziții cu adaos comercial de 200%.

Jumătate din acțiunile „Moldovagaz” sunt deținute de compania rusească „Gazprom”. Restul de 50% sunt împărțite astfel: Agenției Proprietății Publice a Republicii Moldova în proporție de 35,33%, regiunea transnistreană controlată de Rusia deține 13,44%, iar persoanelor fizice și juridice le revine un procent de 1,23%.

„Moldovagaz” a efectuat cheltuieli dubioase și a inventat datorii către „Gazprom”

„Moldovagaz” a fost de mai multe ori în această iarnă în imposibilitatea de a achita facturile față de „Gazprom”. Pentru ca Republica Moldova să nu rămână fără gaze naturale, Guvernul a fost nevoit să se implice, iar în octombrie 2022 a oferit un împrumut în valoare de un miliard jumătate de lei moldovenești. În ciuda ajutorului financiar oferit către „Moldovagaz”, prețul a crescut de șapte ori comparativ cu suma plătită în 2021, iar autoritățile au fost din nou nevoite să intervină, de data aceasta cu compensații la facturi.

În urma acestor evenimente, autoritățile de la Chișinău au decis să facă verificări cu privire la modul în care funcționează companie „Moldovagaz” și cum cheltuie banii care le intră în conturi. În urma unei anchete, Curtea de Conturi din Republica Moldova a întocmit un raport de audit în care sunt precizate toate neregulile. Au fost descoperite cheltuieli de aproximativ 815 milioane de lei nejustificate, achiziții dubioase și datorii inventate către „Gazprom”. În perioada 2011 - 2021, compania a înregistrat pierderi de două miliarde de lei moldovenești.

Printre cheltuielile nejustificate se numără și cele cu noul sediu construit. Potrivit raportului de audit, cheltuielile au fost duble față de estimările inițiale și nu există facturi care să le justifice. O parte din documente au fost distruse, iar cele care au rămas au fost puse în saci, într-o cameră cu sigiliul rupt în sediul „Chișinău-Gaz”.

Cum era șantajat Guvernul de la Chișinău de reprezentanții „Gazprom”

„Moldovagaz” a încercat în repetate rânduri să includă în prețul gazului plătit de populație și pierderile generate de managerul defectuos, însă planurile le-au fost dejucate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică. Printre neregulile găsite de ofițerii de audit se numără și achiziții dubioase prin intermediari, inclusiv de imobile sau plăți salariale nejustificate.

Rusia a ținut în suspans Republica Moldova în ceea ce privește livrarea de gaze la începutul iernii. Atunci când contractul de livrare a gazelor a expirat, „Gazprom” a pretins datorii ale Chișinăului de peste 700 de milioane de dolari. Negociatorii nu au recunoscut datoriile și s-a convenit asupra unui audit internațional. Acesta nu a fost încă finalizat. De el se ocupă două companii, una din Norvegia și alta din Marea Britanie.

Potrivit raportului de audit făcut de Curtea de Conturi a Republicii Moldova, datoria invocată de „Gazprom” ar fi una falsă. Nu au fost semnate acte de verificare a datoriilor așa cum prevede legea. În 2008, Guvernul de la Chișinău a reevaluat activele și investițiile la o valoare de 3,36 miliarde de lei, sumă care a fost trecută la capitalul propriu, în loc să fie considerată datorie către Republica Moldova.

Raportul de audit efectuat de Curtea de Conturi a fost trimis către Procuratura Generală, Parlament, președintele Maia Sandu, Guvern, companiei „Moldovagaz” dar și ministerelor Finanțelor, Infrastructurii, Agenției Proprietății Publice și Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, cerându-le să intervină, potrivit dw.com.