Motto: „Angajarea SRI în această luptă, până la urmă, de asanare morală a societăţii s-a făcut ca structură de suport a autorităţilor judiciare cu atribuţii în materie şi mă bucur că, în prezent, nivelul de încredere şi calitate a cooperării a atins o cotă de neimaginat într-un trecut nu prea îndepărtat. Saltul evoluţiei în acest demers a fost făcut odată cu adoptarea unui concept integrat în combaterea corupţiei, focalizând secvenţial instrumentele investigative pe toată lungimea lanţului trofic judiciar. Concret, dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze.” (General Dumitru Dumbravă, Directorul Direcției Juridice a SRI)

Rejudecarea Dosarului Mariana Rarinca sau mai bine zis condamnarea Marianei Rarinca de către Completul condus de Dorel George Matei s-a amînat pentru 10 septembrie 2015.

Am pariat cu cineva joi, 20 august 2015, că Mariana Rarinca nu va fi condamnată azi, vineri, 21 august 2015. Interlocutorul, care știe de ce-i în stare judecătorul Dorel George Matei, un Cristi Danileț care nu s-a ajuns încă și de aia e capabil de orice, a vrut să afle pe ce mă bazez.

Curiozitatea sa era cu atît mai mare cu cît amîndoi căzusem de acord că Binomul SRI-DNA, cel care l-a făcut președinte pe Klaus Iohannis, era dator Liviei Stanciu pînă-n gît și, în plus, președinta ÎCCJ, roasă de ură față de fosta membră a familiei, Mariana Rarinca, amenința că-și dă poalele peste cap și spune ea toată tărășenia cu Procesul de incompatibilitate dacă dușmanca ei personală nu e trimisă după gratii.

Am răspuns că satisfacerea Liviei Stanciu se va întîmpla într-o a doua etapă. În această etapă importantă, crucială, era, pentru „cîmpul tactic” desființarea sentinței de achitare a Marianei Rarinca, dat fiind că această sentință se constituia într-un factor de presiune a opiniei publice pentru ca responsabilele de ținerea unei nevinovate șase luni după gratii – Livia Staniciu și Codruța Kovesi- să plătească într-un fel pentru acest abuz.

Fără Livia Stanciu la ÎCCJ și fără Codruța Kovesi la DNA, „lanțul trofic” al SRI riscă să rămînă un biet capăt de sfoară. Așa că prima etapă a acțiunii SRI în cîmpul tactic ( care nu e – cum spune Constituția- lupta împotriva celor care atentează la Siguranța națională, ci acțiunile de Milițe economică ceaușistă), și anume desființarea sentinței a fost dusă pînă la capăt cu succes. Urmează a doua etapă care cuprinde compromiterea judecătoarei Risantea Găgescu ( Divizia Presă a SRI lucrează deja la îndeplinirea acestui Ordin) și condamnarea Marianei Rarinca de către judecătorul Dorel George Matei.

Cum s-a desfășurat noua și strălucita misiune a SRI în cîmpul tactic care e Justiția din România? Ne răspunde trecerea în revistă a incredibilelor manevre prin care Dosarul Mariana Rarinca, repartizat aleatoriu de calculator, a ajuns de la Completul legal îndreptățit să-l judece la Completul ilegal condus de judecătorul Dorel George Matei.

Una dintre marile șmecherii ale Binomului SRI-DNA – Poliția politică prezidențială, înființată și consolidată de Traian Băsescu și preluată la cheie de Klaus Iohannis – se referă la caracterul aleatoriu al repartizării dosarelor la completele de judecată.

Aiurea-n tramvai. Cazul Mariana Rarinca, un caz-școală pentru cei care vor studia în viitor folosirea luptei împotriva corupției pentru răfuiala politico-mafiotă din România, ne dezvăluie în chip spectaculos cum funcționează mașinăria de eludare a caracterului aleatoriu astfel încît anumite dosare, cele despre care nefericitul Dumbravă susținea că sunt urmărite de SRI în cîmp tactic de la deschidere pînă la ședința finală astfel încît judecătorii să nu dea sentințe așa cum vor ei, ci așa cum vrea Poliția politică a lui Klaus Iohannis, să ajungă la cine trebuie.

27 mai 2015. Colegiul de conducere al Curții de Apel București se întrunește pentru a discuta situația Completelor de judecată pe perioada vacanței judecătorești din cadrul Secției I penale a Curții de Apel. Potrivit Hotărîrii nr. 89 din data de 27 mai 2015, se stabilește „lista obiectelor alocate completurilor de judecată care vor fi constituite în perioada vacanței judecătorești”. Altfel spus, ținînd cont că e vacanță judecătorească, prin această listă se admit spre judecare doar chestiunile care țin de urgență, cum ar fi, de exemplu, confirmarea măsurii de supraveghere tehnică dispusă de procuror. Printre cele 32 de obiecte nu se numără contestația în anulare la o sentință definitivă. Lucru normal, dacă ne gîndim că o contestație în anulare nu constituie o chestiune urgentă.

29 mai 2015. DNA trimite prin e-mail Curții de Apel București, Secția I Penală, contestația în anulare prin care solicită desființarea sentinței date de Completul condus de judecătoarea Risantea Găgescu de achitare a Marianei Rarinca.

29 mai 2015. Dosarul e înregistrat pe rolul Curții de Apel București. Prin sistemul de repartizare aleatoriu dosarul ajunge la Completul C5A, alcătuit din Mihaela Niță (președintele Completului) și Cristina Carmen Craiu. Termen de judecată, stabilit tot aleatoriu: 24 iunie 2015.

24 iunie 2015. Completul de judecată se întrunește pentru a discuta contestația în anulare. Surpriză de proporții! Completul nu poate judeca. Din simplul motiv că lipsește dosarul. A fost furat? A fost răpit de teroriști? Nu. Cu o zi înainte, pe 23 iunie 2015, Dosarul a fost trimis Inspecției Judiciare a CSM sub pretextul că trebuie verificată plîngerea Marianei Rarinca. Hotărîrea CSM din 15 noiembrie 2012 spune clar la Secțiunea 1, art. 12 (3) că dosarele se trimit la CSM în vederea verificării de către inspecția judiciară numai SCANATE. Lucru normal, dacă ne gîndim că trimiterea dosarului în original poate fi o șmecherie de amînare a unui proces la infinit. Cu toate aceste, Dosarul Mariana Rarinca a fost trimis ÎN ORIGINAL! În aceste condiții, Completul nu se poate pronunța nici măcar în privința primului moment procedural în cazul unei contestații în anulare: punerea în discuție a admisibilității în principiu a contestației. Prin încheierea de ședință se decide amînarea Procesului pentru 26 iunie 2015 și emiterea unei adrese către CSM pentru înapoierea Dosarului.

26 iunie 2015. Deși în adresa înaintată CSM de Complet se precizează că termenul de judecată e 26 iunie 2015, pe 26 iunie 2015, cînd se întrunește Completul, Dosarul nu fusese înapoiat. În aceste condiții, avînd în vedere că pe 1 iulie 2015 începea vacanța judecătorească și că Hotărîrea Colegiului excludea dintre obiecte contestația în anulare, Completul decide amînarea judecării pentru 2 septembrie 2015, cînd începe anul judecătoresc.

1 iulie 2015. A început vacanța judecătorească. Fix pe 1 iulie 2015, după ce Procesul fusese amînat pentru 2 septembrie 2015, CSM trimite înapoi dosarul la Curtea de Apel S-ar zice că Inspecția judiciară a terminat de cercetat cauza și acum nu mai are nevoie de dosar. Nici vorbă! Pe 9 iulie 2015, CSM cere din nou Dosarul Mariana Rarinca. Pe 13 iulie 2015, Curtea de Apel, prin președinta Lia Savonea, trimite din nou Dosarul la CSM. Tot în variantă originală. De data asta pentru ca CSM să facă copii, Lia Savonea motivînd că în timpul vacanței judecătorești n-ar personal pentru efectuarea de copii. Păi, nu putea să ceară asta CSM în 23 iunie 2015 cînd a trimis prima dată Dosarul? Planificarea Completelor pe perioada vacanței judecătorești în cadrul Secției I Penale arată că judecătorul Dorel George Matei e programat ca președinte de Complet în iulie doar într-o singură zi – 23 iulie 2015 – iar în august nu e programat de loc, ceea ce înseamnă că și-a luat concediul pentru această perioadă.

23 iulie 2015. Singura zi din iulie în care Dorel George Matei e președinte de Complet la C Apel/ Co. Exact pe 23 iulie 2015, dar exact pe 23 iulie 2015, cînd președinte de complet e Dorel George Matei, Curtea de Apel se pomenește cu Solicitarea DNA, prin procuror șef de Secție Elena Matieșcu, de preschimbare a datei de judecare a contestației în anulare din 2 septembrie 2015, pe motiv de „intensa mediatizare a cauzei și necesitatea soluționării cu celeritate a unei asemenea cereri”.

De precizat:

1. DNA minte cu nerușinare. După anunțarea termenului de 2 septembrie 2015, Dosarul Mariana Rarinca ieșise din vizorul presei.
2. Amînarea fusese decisă pe 26 iunie 2015. Dacă DNA considera că „termenul de 2 luni este prea mare în raport de obiectul cauzei”, de ce n-a înaintat cererea de preschimbare a doua zi după anunțarea Deciziei, altfel spus pe 27 iunie 2015?

Păi cum să facă așa ceva? Era riscul ca solicitarea să nu ajungă la omul Binomului, judecătorul Dorel George Matei. Așadar, pe 23 iulie 2015, cererea de preschimbare ajunge la Curtea de Apel.

Știți ce s-a întîmplat cu ea? Potrivit art. 11 al Legii nr. 304 privind organizarea judiciară, „activitatea de judecată se desfășoară cu respectarea principiului distribuirii aleatorii a dosarelor și al continuității, cu excepția situațiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective”.

Potrivit articolului 53 (2) al Legii, „Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decît în condițiile prevăzute de lege”. Aliniatul 1, articolul 96, al Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești impune: „cererile accesorii referitoare la un dosar repartizat aleatoriu se judecă de același complet”.

Articolul 99, aliniatul 8, precizează fără echivoc: „Cererile de preschimbare a primului termen de judecată vor fi soluționate de completul de judecată care a primit dosarul prin repartizare aleatorie.”

Sistemul aleatoriu repartizase Dosarul Marinca Completului condus de Mihaela Niță. Pe 27 iulie 2015, potrivit Planificării, Mihaela Niță se întoarce din concediu. Se impunea ca solicitarea DNA din 23 iulie 2015 să fie amînată pînă pe 27 iulie 2015, cînd ar fi urmat să fie judecată de Completul stabilit aleatoriu.

Cît de urgentă era judecarea solicitării pentru ca ea să nu fie amînată pentru 27 iulie 2015, peste 4 (patru !) zile?! Își pierdea România independența? Ei bine, de cum ajunge cererea DNA la Curtea de Apel, ea e trimisă lui Dorel George Matei. Acesta, deși așa cum am arătat mai sus, era obligat să se recuze, ia cererea și decide pe loc preschimbarea termenului din 2 septembrie 2015 în 23 iulie 2015. Adică pentru ziua în care el era președinte de Complet. După care – țineți-vă bine! – se apucă să judece el solicitarea și admite în principiu contestația în anulare.

Dar nu numai atît. După ce îndeplinește dintr-un foc cererea DNA, fără a arăta motivele pentru care a soluționat cererea cu celeritate și fără ca Mariana Rarinca să fie prezentă sau măcar să știe, într-o secretomanie absolută, programează judecata pe fond pentru 17 august 2015. Planificarea aprobată de Colegiul de conducere arată că Dorel George Matei e în concediu pe luna august. Pe 17 august, Planificarea arată că trebuia să judece un alt Complet. Cum s-a autoplanificat Dorel George Matei, care făcuse cerere de concediu pentru august?

Pe 17 august 2015, Dorel George Matei judecă pe fond contestația în anulare a DNA. Sentința Curții de Apel e desființată. Tot Dorel George Matei se autoprogramează pentru rejudecare pentru 21 august 2015. Planificarea arată că pe 21 august trebuia să judece un alt Complet.

Așadar, deși Sistemul aleatoriu repartizase Dosarul unui Complet condus de Mihaela Niță, printr-o serie de manevre incredibile, cu iz de abuz, preschimbarea termenului, admisibilitatea în principiu a contestației, judecare pe fond și rejudecarea ajung în mîna uneia și aceleași persoane: Judecătorul Dorel George Matei.

Vă vine să credeți că trăiți în România lui 2015? Nu trăiți cumva în Burundi, țară condusă de Poliția politică făurită de Traian Băsescu în cei zece ani de mandat și preluată la cheie de Klaus Iohannis?!