Evenimentul Zilei > Social > Gâlceavă pe banii de film
Gâlceavă pe banii de film

Gâlceavă pe banii de film

Ca în fiecare an, concursul de scenarii pentru proiecte în cinematografie este contestat, iar regizori importanţi nu au primit finanţări de la CNC.

Dacă Sergiu Nicolaescu este din nou unul dintre câştigători cu proiectul „Poker“, la concursul Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC), scenariul „Mănuşile roşii“, prin care Radu Gabrea intenţionează să continue ecranizarea operei lui Eginald Schlattner, deşi are nota finală de 6,33, se află sub linie. Alţi regizori valoroşi care nu au câştigat finanţare sunt Dan Piţa (locul 10) şi Tudor Giurgiu (locul 14), pe ultimul situându-se proiectul ecranizării „De ce iubim femeile“, după Mircea Cărtărescu, respins de juriu cu nota 4,40.

Bugetul total al concursului este de 15 milioane de lei, iar în total s-au înscris 204 proiecte. „Amantul doamnei Rebreanu“, cu scenariul şi regia lui Alexandru Hausvater, a fost respins la debut. La fel şi proiectele propuse de Oana Pellea, Dan Puric, Thomas Ciulei, ca şi un scenariu al politologului Vladimir Tismăneanu. Regizori reputaţi ca Alexa Visarion, Cristina Nichituş, Mircea Daneliuc, Andrei Blaier, Horaţiu Mălăele, Nicolae Mărgineanu, Petre Bokor, Dinu Tănase nu au întrunit nici ei sufragiile juriului.

Schimb de generaţii


O altă idee care s-a desprins a fost că, prin acest regulament de funcţionare, regizorii cu adevărat tineri, aflaţi între 20 şi 30 de ani, sunt defavorizaţi de colegii lor mai în vârstă şi acum celebri (generaţia Cristi Puiu, Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu, Radu Muntean). Aceştia au deja rezultate strălucite şi pot să „salte“ un scenariu prost la evaluare, după „modelul“ Sergiu Nicolaescu.

O altă aberaţie care se păstrează este secretizarea în continuare a proiectelor, în momentul în care multe sunt notorii, altele sunt duse în mod identic din concurs în concurs. Dintre cele 35 de scenarii înscrise la lungmetraj ficţiune, multe sunt ecranizări propuse de tandemuri scriitor-regizor cu state vechi în filmul românesc, deci e vorba de „secrete ale lui Polichinelle“. Dacă proiectele nu ar fi secrete, evaluarea performanţelor s-ar putea produce concomitent cu lectura scenariilor şi nu ar mai exista aceste controverse.

Scenariul lui Nicolaescu,
respins în 2006

La concursul din 2006, atunci, acelaşi Sergiu Nicolaescu s-a clasat pe primul loc cu scenariul „Supravieţuitorul“, primind nota finală a acestui scenariu de 9,17 şi, ca urmare, alocându-i-se un credit de 1.800.000 de lei (peste 485.000 de euro). Primul proiect aflat sub linie, deci respins, a fost… „Jocuri de noroc“, producţie a tandemului Adrian Lustig – Sergiu Nicolaescu, notat cu 6,53, adică acelaşi scenariu care acum a câştigat. De ce acelaşi scenariu atunci n-a fost bun, iar acum a fost bun, deşi a primit o notă mai mică de la membrii juriului? Fiindcă atunci exista o limită, o „barieră“, care nu mai permitea scenariilor notate sub aceasta să mai intre în etapa de evaluare, iar acum s-a renunţat la această restricţie.

Regulamente contestate

Regulamentul a mai fost schimbat o dată în urma situaţiei din 2004, în timpul guvernării PSD. Atunci, scenariul filmului „Moartea domnului Lăzărescu“, al lui Cristi Puiu, a primit nota 6,50 şi, din cauza existenţei baremului, nu a mai mers la evaluarea de după secretizare. În urma nemulţumirii lui Cristi Puiu, ministrul culturii de la acea vreme, Răzvan Theodorescu, a intervenit şi s-a acordat finanţarea.

Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: