Fiecare zi care trece aduce în plămânii bucureștenilor aerul bolnav care plutește deasupra orașului și care se transformă, în tăcere, în boli respiratorii, infarct miocardic și accidente vasculare cerebrale.

Unii dintre candidații din acest an la Primăria Capitalei, cum este Nicușor Dan, au un program consistent pentru mediu pentru reducerea poluării, însă Gabriela Firea, actualul primar general al Capitalei, are antecedente: a venit cu vorbe frumoase și promisiuni pe tema mediului încă din 2016.

Toate bune în programul electoral

În programul cu care candidatul Gabriela Firea s-a prezentat în fața alegătorilor în 2016, oferta electorală pe tema mediului suna extrem de atractiv: “București, orașul sustenabil”.

Care erau țintele de mediu ale candidatei Firea? “Mediu de viață sănătos și sigur; Dezvoltare sustenabilă, durabilă și ecologică – București, oraș verde; Sustenabilitatea prin modernizarea și dezvoltarea rețelelor edilitare, reciclarea apei și a deșeurilor; Promovarea Energiei Verzi; Valorificarea intensivă a peisajului prin crearea de coridoare vegetale de-a lungul râurilor”.

Nimic din toate astea nu și-au făcut însă loc în investițiile derulate de primarul Firea, care a primit un mandat de la cetățeni.

Printre altele, Gabriela Firea promitea acum patru ani:

  • scăderea poluării atmosferei;
  • monitorizare proprie a calității aerului prin stații fixe și mobile;
  • conservarea şi creşterea patrimoniului verde al oraşului;
  • implementarea și monitorizarea măsurilor din Planul de Calitate a Aerului.

Promisiuni peste promisiuni

Tot în programul electoral de acum patru ani, candidatul Gabriela Firea ne asigura că ”există soluţii şi proiecte concrete care pot fi realizate în următorii ani pentru a scădea nivelul de poluare şi îmbunătăţi aerul respirat de bucureşteni”.

Iată câteva dintre soluțiile concrete propuse de candidatul PSD la Primăria Capitalei în 2016:

  • îmbunătățirea infrastructurii transportului în comun suprateran prin separarea acestuia de traficul general
  • realizarea de benzi unice dedicate transportului public
  • extinderea gradului de utilizare a transportului electric, în special a tramvaielor
  • realizarea unui sistem acoperitor de piste de biciclete separate de traficul auto pe care să se poată circula în siguranță pentru întreaga suprafață a Bucureștiului
  • extinderea suprafețelor de spații verzi prin renaturarea unor terenuri supuse eroziunii eoliene: alveole stradale, construcții abandonate şi terenuri degradate;
  • înființarea de minipepiniere la liziera parcurilor, pe terenurile degradate, în cartierele bucureștene
  • managementul arborilor ocrotiți și al parcurilor istorice din Capitală;

Reînnoirea jurămintelor electorale

Temele de campanie au revenit mai târziu, în 2017, când Primăria Municipiului București a aprobat Planul Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București, 2018-2022. Acest plan prevedea mai multe măsuri care vor fi luate pentru reducerea poluării în București, între care și cele pentru transportul public: Masterplanul pentru Mobilitate Urbană, integrarea traseelor de suprafață și subteran și altele.

A rămas și acesta doar un plan, așa cum promisiunile au rămas doar în memoria internetului.

Aerul, un pericol pentru bucureșteni

Astăzi, la nivelul Bucureștiului sunt tot opt stații de monitorizare a aerului, la fel ca acum patru ani. Primăria Capitalei nu a realizat un sistem propriu de monitorizare, așa cum promitea. Din datele pe care le-am primit de-a lungul timpului de la aceste opt stații de monitorizare nu reiese că aerul din București ar fi mai curat și că în ultimii patru ani am fi asistat la o reducere semnificativă a nivelului de poluare, ci dimpotrivă. Mai multe ONG-uri civice și bucureșteni care monitorizează calitatea aerului din București au reclamat că nivelurile de noxe din atmosferă au depășit alarmant, în repetate rânduri, cotele permise.

Patrimoniul verde al orașului nu a fost conservat și nici extins. În schimb s-a tot diminuat, prin retrocedări sau prin PUZ-uri. Nu mai devreme de săptămâna trecută, majoritatea din CGMB, susținută de Gabriela Firea, a adoptat PUZ Sector 2, în care dă liber la construcții și dezvoltare imobiliară pe spațiile verzi din sector, inclusiv în zonele de pe malul lacurilor.

Practic, în domeniu spațiilor verzi, în afară de schimbarea denumirii Parcului Herăstrău, administrația Firea nu a făcut nimic memorabil.

Transportul, la fel de poluant

Transportul public suprateran este la fel sau, mai degrabă, mai aglomerat comparativ cu 2016. Liniile de autobuze și troleibuze nu au fost separate de traficul general, așa cum se promitea în 2016. O rezolvare parțială, de moment, s-a făcut pe unele linii de tramvai, care au fost înconjurate cu garduri, insuficiente și făcute pe genunchi, fără o strategie prealabilă eficientă. A existat, de asemenea, o singură tentativă, nereușită, de realizare a unei benzi unice pentru transportul public, dar primăria a renunțat la ea chiar în prima zi a implementării.

Pe transportul electric investițiile sunt zero, atât în ceea ce privește flota de vehicule (tramvaie și troleibuze), cât și în privința infrastructurii, și ne gândim aici la liniile de tramvai învechite, care pun în pericol pasagerii și participanții la trafic, în egală măsură.

Realizarea pistelor de biciclete promise este și ea la nivel zero: acum, înainte cu o lună de expirarea mandatului (cu 3 luni peste durata mandatului de patru ani), primarul Firea a prezentat planul unor piste pe care și-a propus să le înceapă.

Spații verzi-uscate

La capitolul „extinderea suprafețelor de spații verzi prin renaturarea unor terenuri supuse eroziunii eoliene: alveole stradale, construcții abandonate şi terenuri degradate”, probabil că Gabriela Firea, candidatul din 2016, a găsit pasajul acesta într-un compendiu de administrație și i s-a părut că sună bine. Pentru că altfel nu înțelegem care ar fi eroziunea eoliană în București. E drept, o serie de terenuri și alveole stradale ar avea nevoie de înverzire și intervenție a autorităților, însă acest lucru nu s-a petrecut în ultimii patru ani.

Nici minipepinierele nu și-au găsit un loc în activitatea administrației Firea, deși așa a promis: nici la liziera parcurilor, nici în cartierele bucureștene. Peisajele sunt în continuare dezolante, semn că nu există administrație. Terenurile virane sunt deja un simbol al Bucureștiului, pe care le apreciază probabil doar câinii fără stăpân și cei care nu au unde să-și arunce gunoaiele.

Cât privește managementul arborilor ocrotiți și al parcurilor istorice din Capitală, acest lucru ar fi trebuit să fie făcut împreună cu Registrul Spațiilor Verzi, un proces care a fost început, pentru a fi bifat, și a rămas la un stadiu incipient, inutil pentru scopul pentru care a fost gândit. Astăzi, orașul are nevoie de un Registru al Spațiilor Verzi actualizat, care să verifice cât de mult mai corespund hârtiile cu realitatea de pe teren. Apoi toate spațiile abandonate trebuie readuse la starea normală.

Planul integrat, adoptat, dar inutil

Nici măsurile din Planul Integrat de Calitate a Aerului nu au fost implementate, deși au trecut aproape trei ani de la adoptarea acestuia: încă nu putem vorbi de o îmbunătățire a transportului public, nici de fluidizarea traficului. Integrarea transportului public nu s-a realizat, iar până acum Primăria Capitalei nu a dat în folosință nicio parcare de tip Park & Ride.

Realizările primarului în funcție pe mediu se opresc aici. Putem spune că acest capitol, poluarea, a fost ratat în mare parte de administrația Firea.