Meleşcanu a declarat, luni, la Cluj, după o întrevedere de lucru cu omologul său ungar, Péter Szijjártó, că România va participa peste o săptămână, la Budapesta, la reuniunea ţărilor din grupul de la Vişegrad, anume Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria. Cele patru state sunt percepute de Bruxelles ca fiind artizanii unei disidențe în interiorul Uniunii Europene, de factură naționalistă, care ar putea să pună în pericol construcția europeană, mai ales după ieșirea Marii Britanii din UE și invazia refugiaților. 

Aceste puncte de vedere sunt în contradicție cu politica externă a lui Klaus Iohannis, de apropiere de Germania și Franța.

Întrebat dacă se dorește ca România să adere la grupul de la Vișegrad, Meleșcanu a răspuns luni, potrivit agenției naționale de presă Agerpres: „România este interesată de colaborarea cu ţările de la Vişegrad. Odată cu preluarea preşedinţiei de către Ungaria şi abordarea unor subiecte care interesează şi România, cum este problema Balcanilor, în mod evident că am fost invitaţi şi noi să participăm. În general, ca practică, participăm ori de câte ori sunt teme de interes şi pentru ţara noastră”.

Analiză de casă

La rândul său, ministrul ungar de externe a afirmat că ţările din grupul de la Vişegrad şi România înregistrează o creştere economică mai mare decât media europeană și că, în acest context, „strângerea cooperării dintre ţările Vişegrad şi România este un interes pragmatic”, a zis Szijjártó. Pe de altă parte, publicația online visegradpost.com, care promovează politicile grupului de la Vișegrad, a publicat pe 26 septembrie o analiză în care spune că apropierea recentă dintre președintele PSD, Liviu Dragnea, și premierul ungar Viktor Orban, reprezintă o trecere a șefului coaliției de guvernare în tabăra susținătorilor intrării Româ- niei în grupul de la Vișegrad. 

Stupoare în Guvern

Surse guvernamentale au afirmat, ieri, pentru EVZ, că declarațiile lui Meleșcanu „nu reprezintă poziția oficială a Guvernului României” și că episodul poate să fie catalogat drept o „gafă uriașă” a ministrului, dat fiind că acesta are o experiență vastă în diplomație. Mai mult, spun surse din Palatul Victoria, Meleșcanu ar fi încercat, în ultimele două zile, să astupe subiectul și ar fi lăsat de înțeles că, de fapt, declarațiile sale despre grupul de la Vișegrad nu ar fi fost redate cu exactitate de către agenția națională de presă Agerpres.

Pariul lui Tăriceanu

Afirmațiile lui Teodor Meleșcanu urmează linia pe care vrea să o promoveze în politica externă șeful său politic, președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, au explicat surse guvernamentale pentru EVZ. Aflat la Reuniunea Anuală a Diplomației Române, Tăriceanu a declarat pe 31 august că România trebuie să își revizuiască politica externă și să iasă din “anonimat și invizibilitate”, un discurs similar cu pozițiile țărilor din grupul de la Vișegrad. „Să nu ne facem iluzii, simpla condiţie de aliaţi loiali, disciplinaţi şi tăcuţi nu ne va aduce recunoaştere”, a spus el. Potrivit lui Tăriceanu, nici protecția militară a NATO nu este „pentru eternitate” pentru că politica externă este imprevizibilă.

FOTO: Leonard Orban

„Traiectoria corectă” dictată de Cotroceni

Fostul premier PSD Victor Ponta a spus în primăvară că România ar trebui să se alăture grupului de la Vișegrad pentru că Europa unită nu mai există și România ia decizii „cum vine faxul de la Berlin”. „Deciziile deja sunt luate, pe noi nu ne-a consultat nimeni și nici nu neam spus nicio părere. Singurii care mai contează acum pentru noi, apropiați de noi și care se bat pentru niște lucruri care ne privesc și pe noi, sunt țările din Grupul de la Vișegrad, vecinii noștri”, afirma Ponta, în luna martie, la România TV.

Pact la nivel înalt

Premier la acea vreme, Sorin Grindeanu spunea că abordarea lui Ponta, susținută și de Tăriceanu, „nu este cea corectă”. „Eu și președintele Klaus Iohannis avem un interes comun, avem o abordare comună. Noi trebuie să continuăm linia adoptată în acest moment”, explica el. Care este linia? „Eu cred că în momentul acesta facem ceea ce trebuie pe politica externă şi anume întărirea rolului României în UE, la Comisia Europeană, întărirea Parteneriatului Strategic cu SUA. Sunt lucruri şi linii directoare ale politicii externe din ţara noastră, indiferent de cine guvernează sau cine este preşedinte”, explica fostul premier.

Consilierul președintelui Klaus Iohannis pe politică externă, Leonard Orban, a spus în martie că România nu va adera la Grupul de la Vișegrad. „Noi sprijinim adâncirea integrării. Cum să te asociezi cu un grup care nu împărtăşeşte aceleaşi idei? Dacă pe alte subiecte, hai să spunem, nu e atât de grav, aici vorbim de un lucru fundamental, vorbim despre viitor, cum vedem viitorul UE”, a explicat el.