Comisia Europeană a adăugat noi măsuri de control şi standarde pentru a monitoriza progresele candidaţilor, asumându-şi puterea de a opri procedurile de aderare dacă există dovezi că un stat candidat nu îndeplineşte reformele necesare.
Stefan Fule, comisarul european pentru extindere, a declarat că Bruxelles-ul învaţă din greşelile făcute în cadrul procesului de aderare pentru Ungaria şi România."Lecţiile învăţate din aderările anterioare subliniază importanţa unei atenţii sporite asupra acestor domenii şi îmbunătăţirea calităţii procesului", arată un raport al comisiei ce analizează politica de extindere a UE.
"Noua abordare a negocierilor în domeniul statului de drept introduce necesitatea înregistrării riguroase a implementării reformelor ce se va realiza pe întreg parcursul procesului de negociere. Reformele trebuie să fie adânc înrădăcinate şi să fie ireversibile".
Măsurile luate de guvernele de la Bucureşti şi Budapesta, în ultimul an, au generat îngrijorare din partea Bruxellesului cu privire la deraierea democraţiei şi a statului de drept în România şi Ungaria.
Premierul României Victor Ponta s-a folosit de o serie de ordonanţe de urgenţă, pentru a limita puterile Curţii Constituţionale, în efortul său de a-l suspenda pe preşedintele Traian Băsescu. Între timp, premierul Ungariei, Viktor Orban, a trecut prin Parlament o controversată lege privind libertatea presei, criticii considerând că aceasta îi acordă mai multă putere să controleze libertatea de exprimare.
Deşi în ambele cazuri oficialii europeni, inclusiv preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, şi-au exprimat preocupările privind ameninţările la adresa statului de drept, aceştia au avut puteri limitate în abordarea încălcărilor comise.
"Extinderea a fost cea mai de succes politică UE", a declarat Fule. "Însă poate (continua să fie) de succes… dacă este credibilă…nu este în interesul statelor membre, nu este în interesul statelor candidate să se alăture UE şi apoi să se confrunte cu consecinţele nerespectării pe deplin a standardelor de aderare".
"Este important să abordăm statul de drept şi nu doar prin bifarea unor standarde ci prin progresul realizat", a adăugat acesta.
Noua abordare a comisiei va încetini cel mai probabil procesul de aderare pentru mai multe dintre cele nouă state care aspiră la aderare, deoarece principiile democratice ale candidaţilor vor fi supuse unei examinări mai atente.

În afară de Croaţia, care va adera la UE în iulie 2013, şi Islanda, care deja aplică valorile UE, celelalte ţări, majoritatea balcanice, Serbia, Kosovo, Muntenegru şi Albania, este puţin probabil să fie acceptate prea curând, potrivit diplomaţilor europeni.