Fără opțiunea devalorizării, ambele state s-au bazat pe cheltuieli publice finanțate pe datorie, pentru a păstra activitatea economică și standardele de viață, iar liderii politici refuză să ia în considerare riscurile

Urmând o traiectorie similară cu criza datoriilor din zona euro, fiind chiar mai aproape de miezul problemelor, Italia și Franța sunt acum și mai vulnerabile.

Aparent stabile

Unii analiști spun că Italia și Franța sunt țări mari, cu economii moderne, cu tradiție financiară de invidiat. Reprezintă a 13-a, respectiv a 19-a economie a lumii, ca mărime, iar PIB-ul pe cap de locuitor, în 2014, a fost 34.500 de dolari, respectiv 40.400 de dolari.

Având populații mari, forță de muncă educată și productivă, infrastructură dezvoltată și capital economic și social, n-ar trebui să fie în pericol. Ambele sunt puteri industriale și agricole, produc tehnologii, bunuri de lux, alimente, medicamente și îmbrăcăminte, pe care le exportă în toată lume. În plus, sunt destinații turistice importante.

Franța are chiar o perspectivă demografică favorabilă, cu o rată a nașterilor mai mare decât indicele de înlocuire a generațiilor, în special în rândul imigranților. S-ar spune că sunt „prea mari pentru a falimenta”.

În UE, cel mai redus șomaj este în Cehia și Germania (4%), iar cel mai mare în Grecia și Spania (peste 20%)

Cu toate acestea, o analiză publicată de The Independent arată că cele două puteri au probleme similare: o creștere economică lentă, șomaj, finanțe publice sărace și probleme structurale. Au dificultăți în a face reforme și au un mediu politic tot mai dur.

Creanțe bugetare

Datoria reală a Italiei (guvern, gospodării și companii) este de 259% din PIB, în creștere cu 55% față de 2007. Aceeași datorie a francezilor se ridică la 280% din PIB, cu 66% mai mult decât în 2007.

Asta fără a lua în considerare obligațiile la sistemul de pensii sau sănătate și angajamentele față de împrumuturi din zona euro. Datoriile vor crește rapid până la un nivel critic, dacă nu se iau măsuri de corecție.

Franța și Italia nu pot evita o criză financiară întrun mediu cu inflație mică și creștere economică slabă, precizează sursa citată. O creștere adevărată a PIB-ului ar trebui să fie de două ori cât actualele rate proiectate, pentru a stabiliza și a reduce datoria guvernamentală în PIB.

Mișcări sociale

Pe de altă parte, Franța este în fierbere în prezent, din cauza protestelor și a grevelor provocate de noul proiect al Legii Muncii și de adoptarea acestuia în procedură accelerată. Sindicatele continuă grevele pe perioade nedeterminate, în mai multe sectoare de activitate. Sunt afectate, săptămâna aceasta, aprovizionarea cu combustibili, transportul în comun și zborurile aeriene.

Austeritate în Grecia

Circa 71% dintre persoanele fără adăpost din Atena au ajuns pe străzi în ultimii cinci ani și 21,7% în 2015, conform unui studiu al Primăriei, finanțat de guvernul norvegian și de alte țări europene. Potrivit studiului, efectuat în cadrul programului „Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale”, 62% dintre persoanele fără adăpost din capitală sunt greci, majoritatea sunt bărbați (85,4%) și cei mai mulți (57%) au vârste cuprinsă între 35-55 de ani. Dintre cei 451 de respondenți, intervievați între martie 2015- martie 2016, 47% spun că au ajuns pe străzi după ce și-au pierdut slujba, iar 29% susțin că vor să se mute într-un adăpost sau un alt centru.