Franța. Procesul președintelui. Câți ani de închisoare riscă fostul președinte Nicolas Sarkozy
- Daniel Valeriu
- 22 noiembrie 2020, 10:01
Potrivit rechizitoriului Parchetului Naţional Financiar (PNF), în timpul mandatului său prezidenţial Sarkozy a încercat, ajutat de Thierry Herzog, să obţină unele informaţii secrete de la un înalt magistrat, Gilbert Azibert, privind o investigaţie care îl viza în „afacerea Bettencourt”, în schimbul promisiunii unui post de prestigiu la Monaco pentru acesta din urmă, post pe care în final Azibert nu l-a mai obţinut.
După ce la sfârşitul lui 2013 a fost achitat în dosarul „Bettencourt” - în care el fusese suspectat că Liliane Bettencourt, moştenitoarea imperiului de cosmetice L'Oréal, i-ar fi finanţat ilegal campania din 2012 - Sarkozy a sesizat Curtea de Casaţie pentru a obţine anularea confiscării agendelor sale prezidenţiale, el temându-se că informaţiile conţinute de acestea ar putea fi folosite împotriva sa în alte anchete.
În timpul procedurii legate de această sesizare Sarkozy ar fi încercat în 2014 să obţină respectivele informaţii secrete de la Gilbert Azibert, la acea vreme judecător la Curtea de Casaţie.
Validarea interceptărilor, în martie 2016, de către cea mai înaltă instanţă a Franţei a fost o înfrângere majoră pentru fostul preşedinte, care a susţinut că transcrierea discuţiilor între un avocat şi clientul său este ilegală.
O altă anchetă contestată a PNF revine acum în atenţie. Clasată în anul 2019, aceasta urmărea să identifice „cârtiţa” care i-ar fi avertizat pe Nicolas Sarkozy şi pe Thierry Herzog că linia lor secretă „Bismuth” era interceptată.
În cadrul anchetei magistraţii au analizat facturile telefonice detaliate ale unor avocaţi celebri, unii dintre aceştia fiind apărătorii ai inculpaţilor la procesul care începe luni.
Printre acești magistrați se numără şi actualul ministru francez al justiţiei, Eric Dupond-Moretti, care la jumătatea lui septembrie a deschis o anchetă administrativă împotriva a trei magistraţi ai PNF.
Pe Sarkozy îl mai aşteaptă un proces în primăvară, şi anume dosarul „Bygmalion” legat de finanţarea campaniei sale prezidenţiale din 2012.