Violența a cuprins din nou la Paris, pentru a doua săptămână consecutivă, în timpul unui protest de amploare contra unei noi legi a siguranței. Manifestanții asimilează legea unui atac la libertatea presei și la libertatea de expresie, dar și unui rasism sistemic.
Mii de francezi au luat cu asalt bulevardele Parisului, dar și străzile altor orașe importante, ca să protesteze față de această lege controversată, în care mulți văd o probă a "rasismului sistemic". Sub presiunea străzii și în fața unui astfel de val de furie colectivă, președintele Emmanuel Macron a promis că va revizui proiectul de lege.
Protestatarii cer renunțarea la prevederea care interzice difuzarea și distribuirea imaginilor care pot constitui dovezi ale abuzurilor poliției în timpul intervențiilor lor. Recent, mai mulți polițiști au fost inculpați, după ce au apărut imagini cu modul în care au lovit neprovocați un cetățean pașnic.
Problema acestor proteste sunt însă grupurile de anarhiști care profită de manifestațiile de amploare, pentru a provoca și ataca forțele de ordine. Printre manifestanți s-au infiltrat și anarhiști, care au forțat cordoanele forțelor de ordine. Anarhiștii au distrus fără ezitare magazine, mobilier stradal, mașini pe care le-au incendiat, parcuri. De asemenea, au construit baricade din diferite obiecte aflate în stradă, în special mașini și bănci, pe care apoi le-au incendiat.
Tensiunile sociale, la apogeu. Cazul Zecler
Potrivit mass-media franceze, protestele la scară națională îi dau mari dureri de cap președintelui Macron, care este pus în dificultate de tensiunile sociale intensificate odată cu bătaia de către poliție a unui producător muzical de culoare, Michel Zecler, luna trecută. Sediul unei bănci a fost distrus în timpul unui marș al demonstranților către Place de la République, în estul Parisului. Mai multe obiecte contondente au fost aruncate în agenții de poliție, care au ripostat cu gaze lacrimogene.
Membrii mișcării Vestelor galbene, care au destabilizat administrația Macron în timpul protestelor de amploare din iarna 2018-2019, joacă și acum un rol în aceste atacuri de tip anarhist, relatează presa franceză. Protestatarii, care au folosit bombe artizanale și lansatoare de flăcări, au strigat slogane ca "Toți urăm poliția".
Ministrul de Interne Gérald Darmanin a scris pe contul de Twitter că 22 de persoane au fost reținute la Paris până acum, "cu manifestări violente”.
O lege interpretabilă
Sâmbătă, în Franța erau planificate în jur de 100 de proteste, Săptămâna trecută, capitala Franței s-a confruntat cu o altă manifestație de amploare contra aceleiași legi, manifestație soldată cu zeci de răniți. Inițiatoarea legii, Alice Thourot, apropiată a lui Macron în formațiunea politică La République En Marche, susține însă că propunerea sa nu atentează în niciun fel la drepturile jurnaliștilor și ale cetățenilor de a informa publicul.
Un comentator politic influent, Jeremy Harding, explică faptul că inițiativa lui Thourot este menită "să înlăture temerile justificate că polițiștii ar putea fi filmați la datorie, identificați pe rețelele de social media și puși în pericol, căci marile platforme sociale încurajează abonații să își dezvolte hobby-ul preferat: vendetta".
Macron își pune cenușă în cap
Însă comunitatea jurnaliștilor și organizațiilor de apărare a drepturilor omului au organizat proteste săptămâni la rând pentru a forța guvernul să revizuiască legea, invocând faptul că astfel va fi mai greu să se trimită în judecată cazurile de abuz. După cazul producătorului de culoare Michel Zecler, bătut de 4 polițiști, partidul lui Macron a solicitat o revizuire totală a draftului de lege.
Într-un interviu foarte recent, președintele a admis că există polițiști care sunt violenți și a insistat că aceștia trebuie pedepsiți. Emmanuel Macron a recunoscut că "atunci când ai o culoare a pielii care nu este albă, ești controlat mai mult de poliție. Ești identificat ca un factor problemă. Iar acest lucru nu are justificare”.
Sursa: France 24, FoxNews