Franţa şi Germania au pus mâna pe Europa cu scuza europenismului şi nu mai e nimic de făcut, din păcate. După cum vedem, cele două state puternice continuă să decidă destinele Europei şi să facă afaceri între ele, în timp ce restul UE nu numai că observă, dar culmea, chiar susţine întărirea axei franco-germane.

Axă care, după Tratatul de la Aachen, a devenit din ce în ce mai puternică şi care prevede de fapt că Berlinul şi Parisul mai întâi hotărăsc între ele cum să se comporte în baza intereselor proprii şi abia apoi impun întregii Europe politicile lor. Iar demonstraţiile şi interesul altor ţări faţă de aceste stări de fapt, nu folosesc la nimic în faţa Angelei Merkel şi Emmanuel Macron. Când e vorba de Franţa şi Germania, de la Bruxelles sosesc numai covoare roşii, pentru paşii celor care contează, în timp ce restul membrilor sunt constant luaţi peste picior, diplomatic, se înţelege.

Probe care susţin acestă ipoteză

Ultima demonstraţie a acestei axe din ce în ce mai blindată e aceea care priveşte bateriile electrice. Se va spune că e unul din sectoarele cele mai importante ale economiei europene. Dar dinamica este interesantă fiindcă demonstrează cum Parisul şi Berlinul merg în direcţia lor, fără niciun interes să dialogheze cu restul Europei, astfel încât restul ţărilor să nu fie şi ele implicate direct în proiectul axei franco-germane. Alte ţări rivale pot fi liniştit excluse. Asta şi fiindcă nu intră în clubul care poate avea acces la conducerea Europei, nici să intre în sistemul industrial franco-german. Findcă pot exista interese strategice care pot lega ţările respective  ori de o ţară, ori de cealaltă, nu neapărat de amândouă.

Cazul bateriilor franco-germane este unul de manual 

Ministrul Economiei francez, Bruno Le Maire şi ministrul Economiei şi al Energiei german, Peter Altmaier, au dat viaţă primului consorţiu european care dezvoltă baterii pentru automobilele electrice.  Mare eveniment la Paris, binecuvântarea vicepreşedintelui Comisiei europene şi comisarului Uniunii energetice Maros Sefcovic. Consorţiul va fi format de Siemens şi Manz de partea germană, Peugeot Sociètè Anomyme (PSA) , care cuprinde Peugeot, Citroen şi Opel, din partea Franţei. Apoi mai iau parte producătorul de baterii francez, SAFT şi societatea belgiană Solvay. Doar atât!

Le Maire a spus că acest consorţiu este ''un pas important în istoria economiei europene, care arată cum Uniunea europeană îşi poate construi propria suveranitate economică şi tehnologică şi să nu fie dependentă de Statele Unite şi China''. Iar ca un ecou, spusele de aprobare imediată, aproape cu apaluze, ale ministrului Altmaier.

Cele două guverne vor aloca pentru proiect circa 1,2 miliarde de euro 

Subvenţii publice care, însă, după cât se pare, pentru UE nu reprezintă ajutoare de Stat, chestiune mereu dezbătută constant de guvernele celorlalţi membri. La ei totul este licit: Franţa şi Germania pot investi fără probleme.Ba, mai mult, Europa sare într-un picior de'' bucurie'', având în vedere că acelaşi Sefcovic s-a complimentat cu Parisul şi Berlinul vorbind despre ''campionii europeni, lideri ai unui sector strategic''.

Problema este că aceşti campioni europeni par mai mult campioni pentru ei înşişi

Şi în faţa obişnuitei justificări asupra importanţei axei franco-germane pentru Europa şi Uniune în general, această a nu ştiu câta manifestare a pactului de la Aachen este în realitate un simplu joc pentru a tutela două State: Franţa şi Germania. Şi cum părea ''normal'' să se întâmple, va fi Franţa ţara care va găzdui prima fabrică a acestui consorţiu ''european'', în timp ce celelelate două vor fi deschise în 2022 şi 2023 în Germania. Şi cu toate cuvintele spuse de Le Maire, ne duce gândul că s-ar putea ca şi alte state să fie implicate, spune editorialistul Lorenzo Vita şi merge mai departe cu ideea afirmând că proiectul este franco-german, iar oportunităţile rămân clar frano-germane. Cel puţin în câştiguri reale.