Franța, Germania și Spania au lansat oficial, ieri, „șantierul” avio nului de luptă european al viitorului. În fața con curenței americane, Sistemul de luptă aeriană al viitorului (Système de Combat Aérien Futur, SCAF), dezvoltat de cele trei țări, constituie un test crucial pentru industria de apărare europeană. SCAF este cheia de boltă a strategiei de a asigura „suveranitatea europeană în sectorul cheie al apărării”, a explicat palatul Elysee, citat de presa franceză. Ieri, la deschiderea Salonului Aeronautic de la Bourget, Paris, Berlin și Madrid și-au concretizat angajamentele în acest proiect.

Independenți de tehnologia americană

„Spania se va alătura Franței și Germaniei astăzi. Este foarte important, pentru că țările Europei au tendința să cumpere avioane din America. Noi propunem un avion european pentru europeni, independent de tehnologiile americane”, a comentat Eric Trappier, PDG-ul Dassault Aviation, care dezvoltă proiectul SCAF, împreună cu Airbus. Inițiat în 2017, SCAF este conceput ca un sistem care asociază un avion de luptă de nouă generație (care va înlocui avioanele franceze Rafale și germane Eurofighter), drone, viitoare rachete de croazieră și drone ce evoluează în formație. El va fi conectat la avioane, sateliți, sisteme NATO și sisteme de luptă terestre și navale. Ieri, președintele Emmanuel Macron a dezvelit macheta la scara 1:1 a unui avion de luptă al proiectului SCAF, în prezența miniștrilor Apărării ai Franței, Germaniei și Spaniei.

Fault la Pentagon și Lockheed-Martin

În timp ce Pentagonul și Lockheed-Martin (producătorul F-35) au găsit un „acord informal” cu privire la achiziția unui lot de 157 de aparate F-35 pentru o sumă redusă cu 8,8% în raport cu prețurile din 2018 (un F-35 va costa mai puțin de 80 de milioane de dolari în 2020), publicația Defense News a publicat noi documente stânjenitoare. Încă de la începutul programului F-35, avionul a fost criticat: preț enorm, prea multe defecte, prea multe întârzieri. Probleme ale scaunului efectabil al pilotului, ale radarului, ale software-ului, chiar vulnerabilitate deosebită la fulgere, dacă aparatul este obligat să zboare în două reprize într-un interval de 12 ore: grație rapoartelor Biroului Operațional de Testare și Evaluare al Pentagonului (DOT&E) era deja cunoscut faptul că F-35 avea o serie de deficiențe de depășit pentru a fi pe deplin operațional, scrie Opex 360. F-35 este realizat în trei versiuni: A (versiunea clasică), B (versiunea cu decolare scurtă și aterizare pe verticală, și C (versiunea navală).

Ghinion, 13 defecte majore

Or, arată Defense News, „realitatea este și mai rea” iar F-35 prezintă în continuare „imperfecțiuni care, dacă nu sunt remediate, ar putea prezenta riscuri pentru securitatea piloților și ar pune în discuție capacitatea avionului de a îndeplini sarcinile esențiale”. Iar aceste defecte nu sunt minore, pentru că se încadrează în „Categoria 1”, adică defecte majore, care au un impact care poate afecta siguranța și eficiența operațională a avionului. 13 defecte de „Categoria 1” sunt des crise în detaliu, incluzând circumstanțele asociate cu fiecare problemă, impactul acestora asupra operațiunilor F-35 și planurile departamentului Apărării pentru a le îmbunătăți. „Toate aceste probleme, cu excepția câtorva, au scăpat controlului intens al Congresului și al media. Altele au fost doar menționate pe scurt în rapoartele oficialilor guvernamentali. Dar majoritatea lor nu au fost făcute publice, ceea ce denotă o lipsă de transparență în cazul celui mai scump și mai prestigios sistem de armament al Pentagonului”, subliniază Defense News.

Softul joacă feste și toarnă în serverul din SUA

În detaliu, sistemul logistic al softului lui F-35 (ALIS) „nu reflectă mereu realitatea, ceea ce antrenează anulări ocazionale ale misiunii. Iar problema persistă chiar și în versiunea 3.0.1 a ALIS”. În plus, acest sistem, nu permite operatorilor străini ai avionului produs de Lockheed-Martin „să împiedice transmiterea datelor secrete în Statele Unite”. Și temperatura poate influența performanțele lui F-35. Când temperatura coboară până la -34 de grade, avionul semnalează eronat că bateriile sale sunt pe zero, ceea ce antrenează uneori „întreruperea misiunilor”. Iar în cazul temperaturilor extrem de ridicate, avionul „riscă să nu poată produce forța necesară pentru a menține aeronava în suspensie”, ceea ce poate conduce la „aterizări brutale”.

 

SOS în cabină și la aterizare

Îngrijorătoare pentru siguranța zborului sunt și vârfurile de presiune din cabina pilotului care cauzează barotraume, adică dureri acute în urechi și în sinusuri. În privința modelelor F35B și F-35C, un zbor la o viteză de peste Mach 1,2 (viteza maximă este de Mach 1,6) poate „provoca pagube structurale” învelișului „stealth” al avionului iar după anumite manevre, piloții „nu sunt încă în măsură să controleze complet tangajul și ruliul aeronavei. În plus, în cazul când un cauciuc explodează la aterizare, atunci „impactul poate distruge două sisteme hidraulice și prezintă un risc de pierdere a avionului”. O altă problemă: camera de viziune nocturnă prezintă uneori „dungi verzi” care împiedică vederea orizontului sau apuntarea pe o navă.

 

11 țări au mizat pe F-35

 Aceste probleme afectează mulți operatori ai F-35, dincolo de cei americani. 11 țări au ales F-35 ca viitor avion de luptă și nouă țări partenere au plătit la dezvoltarea lui F-35. Pe ansamblu, se dovedește că programul F-35 se confruntă cu probleme tehnice grave, chiar dacă se află într-un moment crucial al tranziției: la sfârșitul acestui an, departamentul Apărării va trebui să ia o decizie pentru închiderea fazei de dezvoltare a avionului și trecerea la producție în regim plin, cu o cadență ce va ajunge în 2023 la peste 160 de aparate pe an.

 

Te-ar putea interesa și: