Banu a povestit judecătorilor de la Înalta Curte în ce condiţii a făcut un denunţ mincinos care a dus la condamnarea la trei ani de închisoare cu executare a ex-ministrului de Interne

Fostul deputat Mihai Banu a făcut vineri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, mărturisiri incendiare despre cum procedează unii procurori ai DNA pentru a obţine denunţuri false. El a declarat în faţa judecătorilor că a făcut un denunţ mincinos împotriva fostului ministru de Interne Gabriel Berca în condiţiile în care se afla în stare de arest de opt zile, perioadă în care nu primise medicamentele pentru diabet. „Referitor la declaraţia dată la parchet pe data de 17 iulie 2015, arăt că la momentul la care am fost adus din arest să dau acea declaraţie eram deja în stare de detenţie de opt zile, acasă la mine se făcuse o percheziţie şi, atât cu prilejul percheziţiei, cât şi înainte de a da această declaraţie, mi s-a sugerat de către anchetatori că voi plăti dacă nu dau declaraţii adecvate pentru faptele pe care le-a comis Berca. Când am fost chemat să dau declaraţia pe un monitor mi-a fost arătată o declaraţie de presă a domnului Berca Gabriel în care dădea de înţeles că dacă m-am încurcat cu unul ca Rusu Viorel să plătesc. Ca urmare a acestei declaraţii, cât şi acelor afirmate de anchetatori am avut senzaţia că Berca mă denigrează şi aflându-mă într-o stare psihică delicată determinată de zilele de detenţie şi de faptul că eram bolnav de diabet şi nu primisem medicamentaţia recomandată, am dat o declaraţie în care am afirmat că am primit de la Rusu Viorel suma de 80 de mii euro, pe care am înmânat-o lui Berca Gabriel. Această declaraţie nu corespundea în niciun fel denunţurilor făcute de Rusu Viorel şi nici realităţii”, le-a spus Banu judecătorilor de la Înalta Curte.

Anchetatorii au refuzat confruntarea cu denunţătorul

Fostul deputat a încercat din arest să repare răul făcut, dar procurorii nu i-au dat nicio şansă: „Reîntors la locul detenţiei mi-am dat seama de greşeala pe care am făcut- o, motiv pentru care am solicitat organelor de anchetă, prin avocat, să particip la o confruntare cu denunţătorul Rusu Viorel. Pe 12 august, apărătorul mi-a adus la cunoştinţă că mi-a fost respinsă cererea formulată de realizare a confruntării. Arăt că această sumă de 80 de mii euro pe care mi-ar fi dat-o Rusu am inventat-o ca să dau acea declaraţie incriminatoare pentru Berca cu speranţa că voi obţine o punere în liberate”. Banu a declarat la instanţa de fond că a minţit, dar judecătorii nu au ţinut cont de mărturisirea sa.

Condamnaţi doar pe baza unui denunţ

Înalta Curte judecă apelul înaintat de Gabriel Berca, Mihai Banu și fiul acestuia, Lucian, după ce Curtea de Apel Bacău i-a condamnat la închisoare. Berca a primit trei ani cu executare pentru trafic de influenţă în formă continuată, Banu, trei ani și jumătate tot cu executare pentru aceeaşi infracţiune, iar Lucian Banu, doi ani cu suspendare pentru complicitate la trafic de influenţă.

Gabriel Berca și Mihai Banu au fost condamnați în baza unui rechizitoriu construit de procurori în jurul unui denunț. Omul de afaceri Viorel Rusu i-a acuzat, după cinci ani de la comiterea așa ziselor fapte, că le-a dat 220.000 de euro, pentru a interveni la Guvern în vederea recuperării a 5,2 milioane de lei, bani cheltuiţi cu executarea lucrărilor de construcţie la şcoala din comuna Ardeoani.

Ca urmare a celor două denunţuri, Gabriel Berca a stat două luni şi jumătate în arest preventiv şi încă o lună în arest la domiciliu.

Milionul l-a dat Dragnea, pedepsele le-au luat Berca şi Banu

Banii pentru școala din Ardeoani nu s-au dat nici când era Berca la Ministerul de Interne, nici când era în altă funcție de stat. Milionul de euro s-a încasat, însă, de către constructorul Viorel Rusu la sfârșitul anului 2014, pe filiera PSD, grație Guvernului Ponta. Plățile s-au făcut în mai multe tranșe, începând din octombrie 2014 și până în 12 decembrie 2014. Liviu Dragnea, pe atunci ministrul Dezvoltării Regionale și al Administrației Publice, a emis un Ordin de ministru, în baza solicitării din teritoriu a Primăriei Ardeoani, ca să se facă plata sumei de 5.180.507 lei (1,2 milioane euro). Curtea de Conturi a stabilit în 2015 că plățile s-au făcut fără respectarea procedurilor legale, folosindu-se Fondul de rezervă al Guvernului, care nu era destinat plăților pentru lucrări din perioada 2007-2013.