Dacă vom reuşi să absorbim banii UE, peste cinci ani România nu va mai arăta la fel, spune Eugen Teodorovici, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.
Ne pregătim pentru a lua cu adevă rat startul spre fondurile europene. Cu o parte dintre programe disponibile, iar altele pe cale de lansare, banii din fondurile structurale şi de coeziune, în sumă de 19,7 miliarde de euro, aşteaptă să intre, prin proiecte, în bugetele primăriilor, ale consiliilor judeţene şi ale companiilor din România.
Odată cu publicarea ghidurilor solicitantului va dispărea şi întrebarea devenită atât de obişnuită în ultimul an: „Când şi pentru ce putem să aplicăm?“. Însă nu goana de a depune multe proiecte este importantă, consideră Eugen Teodorovici, secretar de stat în Ministerul Economiei şi Finanţelor.
„De multe ori, nu nivelul absorbţiei contează, ci proiectele în care ai folosit banii respectivi“, care trebuie să aibă un impact real. Potenţialii beneficiari sunt pregătiţi, funcţionarii din sistem la fel şi nici firmele de consultanţă nu se lasă mai prejos. „Va fi o creştere masivă a numărului firmelor de consultanţă în perioada următoare. Din afară au venit şi probabil vor mai veni, dar sunt convins că vor apărea foarte multe firme româneşti de consultanţă“, estimează oficialul. „Nu vă bazaţi pe consultanţi“ Cu toate că nu contestă ajutorul care poate veni din partea consultanţilor pentru pregătirea proiectelor, Eugen Teodorovici susţine că „oamenilor nu trebuie să le lipsească încrederea“. Adică, să se implice mai mult în elaborarea proiectului şi să nu se grăbească să lase pe seama consultanţilor întregul proces de accesare a banilor europeni.
Cât despre cele câteva mii de funcţionari implicaţi în gestionarea banilor, reprezentanţii Ministerului Finanţelor caută soluţii să-i fidelizeze, astfel încât să nu existe, ca până acum, plecări în masă că- tre firmele de consultanţă. Sporul de 75% la salariu pe care îl primesc aceşti funcţionari nu este suficient pentru a concura firmele de consultanţă. O posibilă soluţie ar putea fi cea aplicată în 2002 cu funcţionarii Agenţiei SAPARD, spune secretarul de stat. Adică, funcţionarii publici ar putea fi trecuţi pe statut de personal contractual, ca să li se poată majora salariile. EXEMPLU „Pentru mine, Irlanda e un model“ EVZ: Care sunt principalele obiective pe care doriţi să le realizaţi în perioada în care vă ocupaţi cu gestionarea fondurilor europene? Eugen Teodorovici: Până la finalul lunii aprilie, doresc să finalizăm toată pregătirea de sistem, adică lista de cheltuieli eligibile pentru fiecare program operaţional şi pentru fiecare axă în parte, precum şi ghidurile solicitantului. Vom lansa majoritatea axelor din programele operaţionale sectoriale. După aceea, trebuie să asigurăm numărul de proiecte care să fie viabile, mature. Un alt obiectiv pe lista de priorităţi este să schimbăm modul de comunicare despre fondurile europene la nivel local. Adică, responsabilii să meargă în diferite zone, să unească trei-patru comune şi să le explice oamenilor lucruri concrete. Dacă vom reuşi să absorbim banii UE, cum va arăta România peste cinci ani? Va creşte calitatea vieţii. Se reabilitează conducte de apă, iar calitatea apei potabile va fi la nivel european şi nu va mai exista riscul de îmbolnăviri. Dacă ne referim la mediu, staţia de tratare a apei uzate de la Glina va trata toată apa folosită de locuitorii Bucureştiului. Datorită tratării apelor uzate din Eforie, Constanţa şi Mamaia vom avea o plajă curată. Se reabilitează şi se construiesc drumuri. Apoi, gândiţi-vă la toate companiile private care vor aplica pe diverse domenii, multe în mediul rural, de procesare a laptelui, cărnii. Se va simţi în piaţă, produsele vor fi mai ieftine. În ce domenii vă aşteptaţi să existe cele mai mari dificultăţi de absorbţie? Proiectele mari de infrastructură riscă să demareze mai încet, din cauza acordurilor de mediu, care se vor obţine mai greu ca până acum, precum şi din cauza procesului greoi de exproprieri de terenuri. În prezent, exproprierea se face când există deja proiectul tehnic. Prin legea care trebuie să se discute săptămâna aceasta în parlament, procedura se va scurta cu aproximativ un an, exproprierile începând de la momentul studiului de fezabilitate. La proiectele mici sunt multe cereri, nu îmi fac probleme legate de absorbţie. Vreau să fiu mult mai atent, să punem banul pe proiectul care într-adevăr are impact. La proiectele mici, dificultatea ar putea fi elaborarea proiectelor de către beneficiari, dar ar fi un blocaj artificial. Ce model de stat care a aderat înaintea noastră trebuie să urmăm din perspectiva absorbţiei fondurilor europene? Pentru mine, Irlanda e un model. E un exemplu de abordare şi de bune practici. Şi nu doar pentru că sunt campioni la absorbţia fondurilor europene. Aş defini modelul irlandez prin eficienţă. Cred că sistemul din Irlanda poate fi adus în România, poate fi aplicat ca abordare, concepţie, mentalitate. Adică să-i înveţi pe funcţionarii din sistem, dacă au o problemă, să vină cu o soluţie, să se bată pentru ea şi s-o aplice. Dacă aţi fi primarul unei localităţi, ce proiecte aţi propune să fie realizate cu fonduri europene? Precondiţia pentru orice finanţare la nivelul unui judeţ este planul de dezvoltare pe care orice oraş trebuie să-l aibă ca să ştie care sunt priorităţile. Din mai multe proiecte, le alegi pe cele prioritare pe care le finanţezi. Însă, atenţie, nu finanţezi doar de dragul imaginii! Alegi cel mai bun proiect pentru comunitate, chiar dacă nu este vizibil, cum ar fi calitatea apei. Cu riscul de a pierde în imagine, faci ce este mai bun pentru cetă- ţeni. Ştiu că este foarte greu de realizat, dar eu aşa aş face dacă aş fi primar. Dar dacă aţi fi întreprinzător? Consider că orice idee poate fi transpusă într-un proiect. Pe termen lung aş alege un proiect ca investiţie, cum ar fi o lucrare în construcţii. Iar pe termen scurt, pe partea de IMM-uri, aş face ceva în domeniul agricol: să cultiv flori sau legume. Domenii sunt foarte multe, idei sunt, voinţă să fie. Care sunt principalele riscuri ce ne pasc în cazul în care nu absorbim banii europeni? În primul rând, tot ce am vorbit până acum nu ar exista. Apoi nu am respecta anumite angajamente luate faţă de UE în cadrul negocierilor de aderare. Multe finanţări vin să îndeplinească aceste angajamente legate de mediu, transporturi, întărirea frontierelor. Nerespectarea lor duce la sancţiuni din partea Comisiei Europene. Nivelul de trai, calitatea vieţii, creşterea economică - toate ar avea de suferit. TEHNOCRAT Peste 17 ani în administraţie
> Eugen Teodorovici are 36 de ani, este căsătorit şi are doi copii (o fată şi un băiat) > Hobby: cultivarea florilor > A absolvit Facultatea de Comerţ a Academiei de Studii Economice > Doctorand în „Managementul fondurilor europene“ > Lucrează de peste 17 ani în administraţie, ocupând posturi de funcţionar, expert, director şi director general > Responsabilităţi legate de transpunerea legislaţiei europene în cea naţională şi de coordonare a programelor cu fonduri de preaderare > A lucrat în Ministerul Transporturilor, Departamentul pentru Integrare Europeană, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrării Europene, Ministerul Economiei şi Finanţelor
Recomandările noastre
