Investiţii de un miliard de euro pentru dezvoltarea sectorului energetic din România vor fi atrase în următorii 7 ani – iată prima şi cea importantă miză a Fondului de investiţii kazah-român, care a fost înfiinţat săptămâna trecută, în urma semnării contractului de asociere de către KMG International (KMGI) şi de Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), deţinută de Ministerului Energiei.

Pe lângă acest aspect, Fondul de Investiţii vizează în mod direct consolidarea securităţii energetice, diversificarea surselor de petrol, dar şi consolidarea unui climat românesc favorabil pentru plasările de capital.

KMG International este deţinut integral de compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan, stat în care există una dintre cele mai mari rezerve de ţiţei şi care, astfel, se află în top 10 producători din lume.

 

Cum a apărut Fondul de investiţii kazah-român

Pentru o înţelegere clară a contextului în care Fondul de investiţii kazah-român a fost constituit trebuie făcut un salt în timp, dat fiind faptul că acesta nu reprezintă altceva decât una dintre prevederile Memorandului de Înţelegere dintre guvernul Ponta şi KMG International (fostul Rompetrol Grup).

Întelegerea a fost aprobată în februarie 2014 şi cuprindea două direcţii majore: crearea unui fond de investiţii comun şi răscumpărarea unui pachet de 26,7% din acţiunile deţinute de stat la Rompetrol Rafinare.

Astfel, la data semnării Memorandului de Înţelegere, 15.02.2013, KMG International şi Rompetrol Rafinare nu aveau nicio datorie istorică faţă de Statul Român.

Pretinsele „datorii istorice” către bugetul de stat ale rafinăriei Petromidia (accize, tva, penalităţi etc), acumulate de aceasta înainte de privatizarea companiei din 2000, au fost convertite în 2003 într-o emisiune de obligaţiuni, care au generat anual dobânzi către bugetul de stat (peste 250 milioane USD în perioada 2003 – 2010).

Tot în 2010, compania a plătit circa 70 milioane USD pentru o răscumpărare parţială a obligaţiunilor, iar diferenţa a fost convertită în acţiuni în favoarea statului român, conform prevederilor legale aprobate anterior de Guvernul, Parlamentul şi Preşedintele României.

Astfel, statul român a redevenit acţionar al Rompetrol Rafinare (operatorul rafinăriilor Petromidia Năvodari şi Vega Ploieşti, dar şi a diviziei de petrochimie de pe platforma Midia) cu o participaţie de 44,7%.

Din 2003 şi până în prezent, compania alături de acţionarul său – Grupul Rompetrol (în prezent, KMG International)- au investit peste 2 miliarde USD în modernizarea şi creşterea capacităţii de prelucrare a rafinăriei Petromidia, pentru alinierea la standardele de calitate şi mediu, dar şi pentru a reporni divizia de petrochimie.

Ce beneficii aduce Fondul de investiţii kazah-român

În acest context, contribuţia KMGI la capitalul fondului este de 150 milioane de dolari, iar o parte din aceasta, contribuţia statului român în valoare de 30 milioane de dolari, va fi achitată de către KMGI. Prin urmare, structura acţionariatului fondului de investiţii ce va derula proiecte în domeniul energiei este: KMGI – 80% şi statul român – 20%. Printre cele mai însemnate scopuri ale fonduri de investiţii se numără:

● Dezvoltarea sectorului energetic din România

● Consolidarea securităţii energetice a ţării prin diversificarea surselor de aprovizionare cu petrol

● Consolidarea unui climat investiţional favorabil pentru România

Pentru a fi posibil ca aceste obiective să se concretizeze, KMGI a identificat cel puţin două proiecte majore, cu o valoare investiţională de peste 200 de milioane de dolari. Prin dezvoltarea proiectelor, membrii fondului susţin că vor genera aproximativ 2.000 de locuri de muncă.

 

„Licitaţia pentru acţiunile statului, în plan pentru anul viitor

Conform oficialilor SAPE, licitaţia internaţională pentru vânzarea a 26,69% din totalul de 44,69% deţinut de statul roman la Rompetrol Rafinare ar putea fi lansată la mijlocul anului viitor. Cu o deţinere totală de 54,63% în Rompetrol Rafinare, KMG International s-a angajat să ofere circa 200 milioane USD pentru preluarea acestui pachet de acţiuni.

 

Rompetrol Rafinare a ajuns la o capacitate de prelucrare de 5.5 mil. ţiţei/an

„O participaţie de 44,7% a statului la Rompetrol Rafinare (nu are şi partea de comercializare) nu însemna decât o imobilizare de capital, fără perspectiva obţinerii de dividende. În lume, doar rafinăriile cu o capacitate de prelucrare mai mare de 10 mil t/an generează în mod constant profit, fără a fi afectate major de volatilitatea preţului petrolului. Rompetrol Rafinare a ajuns după semnarea memorandumului şi finalizarea unui program de investiţii de peste 1,5 mld USD la o capacitate de prelucrare de 5,5 mil t/an”, conform declaraţiilor lui Gabriel Dumitraşcu.

 

Ce proiecte vizează acest fond

Aşadar, primul proiect al fondului vizează construcţia unei centrale de cogenerare (de producere combinată de energie electrică şi termică) pe platforma Petromidia, în parteneriat cu Uzina Termoelectrică Midia.

Puterea instalată a noii centrale va fi 75 MW, producţia sa de energie electrică urmând să asigure mai întâi necesarul rafinăriei Petromidia şi a reţelei de retail, iar cantităţile suplimentare, dacă există, vor fi vândute pe piaţă. Energia termică produsă va asigura, pe lângă necesarul rafinăriei, apa caldă şi căldură pentru oraşul Năvodari.

Valoarea investiţiei se ridică la 120 de milioane de dolari şi se estimează că proiectul va fi finalizat în 4 ani din momentul demarării. Ce beneficii rezultă din această investiţie? Nici mai mult, nici mai puţin decât 20 de milioane de dolari plătiţi anual către bugetul de stat, furnizarea de energie electrică şi abur tehnologic pentru rafinărie, contribuţie la stabilizarea producţiei şi distribuţiei de energie electrică în zona Dobrogea. De asemenea, noua centrală va funcţiona pe gaze naturale, dar şi pe gazele generate de alte activităţi de rafinare de pe platformă.

Cel de-al doilea proiect are în vedere dezvoltarea a 80 de staţii ce ţin de reţeaua de benzinării de pe piaţa locală. Noile staţii vor fi dezvoltate prin investiţii de tip greenfield, suma totală estimată ridicându-se la 100 de milioane de dolari. Implementarea proiectului, conform datelor furnizate de KMGI, va avea loc pe parcursul a 4 ani şi va asigura cel puţin 1.250 de noi locuri de muncă. În plus, 5.000 de oameni vor fi implicaţi în dezvoltarea acestuia, de la designeri, la constructori. În cele din urmă, profitul anual care urmează a fi obţinut va fi de 32 de milioane de dolari.

„Constituirea Fondului kazah – român reprezintă un succes atât pentru compania noastră, cât și pentru statul român și, implicit, pentru români. Politica de investiții a Fondului este concepută pentru a sprijini dezvoltarea proiectelor profitabile, durabile și care aduc dividende acționarilor săi. Aceasta înseamnă generarea de beneficii reale atât pentru statul român, cât și pentru KMGI, care va înregistra, astfel, o creștere a profitabiliății. Privim cu încredere și cu foarte multă responsabilitate către viitorul nostru împreună cu partenerii români”, a spus Daniyar Berlibayev, Președintele Consiliului de Administrație al KMG International.

„Constituirea Fondului de Investiții kazah-român nu este doar o oportunitate de a atrage noi investiții în sectorul energetic românesc dar, de asemenea, un semnal clar că putem să contribuim la dezvoltarea industriei energetice naționale. Prin investițiile pe care crearea acestui fond le presupune vor fi create noi locuri de muncă în România, iar sectorul energetic național va beneficia de un aport de capacitate de producție”, a spus Constantin Văduva, Președintele Directoratului SAPE.

 

Reprezentanţii SAPE au drept de veto privind toate proiectele de investiţii

O politică transparentă în ceea ce priveşte investiţiile stă la baza acestui fond. Având astfel criterii precise, dar şi mecanisme de evaluare clare a investiţiilor, ambele părţi, atât KMGI, cât şi SAPE, au posibilitatea de a propune proiecte în vederea finanţării. În plus, din considerente ce ţin de securitatea naţională, reprezentanţii SAPE au drept de veto privind toate proiectele de investiţii.

Prin SAPE, Statul Român este reprezentat la nivelul tuturor organelor de conducere ale Fondului. Astfel, în conformitate cu structura acţionariatului, SAPE va desemna un membru în componenţa Consiliului de Administraţie, părţile agreând desemnarea câte unui membru SAPE şi la nivelul Consiliului Director şi a Comitetului de Iniţiere a Investiţiilor. Mai precis, Consiliul de administraţie, Comitetul de conducere şi Comitetul de iniţiere a investiţiilor vor adopta o decizie, dacă majoritatea membrilor care participă la reuniune votează în acest sens.

 

Ce s-ar fi întâmplat dacă Rompetrol ieşea de pe piaţă

Conform declaraţiilor lui Gabriel Dumitraşcu, semnatar al Memorandumului de înţelegere cu KazMunayGas International şi fost şef al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, principalul obiectiv al semnării memorandului a fost de a menţine în stare operaţională Rompetrol. De altminteri, Statul Român ar fi avut o gaură de aproximativ 40% din producţia de carburanţi, cotă asigurată de Rompetrol care contribuia astfel la securitatea energetică a ţării.

De asemenea, fiind unul dintre cei mai mari contribuabili plătitori la bugetul de stat, dacă ar fi dispărut de pe piaţă, România nu ar mai fi încasat peste 1 miliard de dolari anual. Pe lângă acestea, Gabriel Dumitraşcu a susţinut că „Oprirea Rompetrol ar fi creat un lanţ de multiple crize sectoriale în zona utilizatorilor de produse petrochimice. Ar fi fost afectate activităţile mai multor firme cu peste 20.000 de angajaţi, stabilitatea veniturilor bugetare ale statului, dar şi încrederea în mediul de investiţii românesc”

 

„Rezultatele obţinute sunt net în favoarea Statului Român”

Gabriel Dumitraşcu (foto) a afirmat public că prin semnarea memorandului nu s-a făcut nicio concesie, că acesta a fost aprobat prin lege şi nu prin OUG şi că Statul, chiar dacă nu are o contribuţie financiară directă, se va bucura de 20% din profit. Am recunoscut în baza hotărârii Tribunalului Constanța că operațiunea din 2010 de conversie a obligațiunilor în acțiuni a fost făcută legal și corect, recunoaștere care a stat și la baza OUG emis în 2012, prin care administrarea acțiunilor obținute la Rompetrol, din conversia obligațiunilor în acțiuni, a fost transferată de la Ministerul de Finanțe la Ministerul Economiei.

Aprobarea memorandumului prin lege și nu prin hotărâre de guvern a fost opțiunea excesiv de prudentă a Guvernului, motivată de implicările și interesele politice anterioare în crearea artificială a diferendului. Statul are că principală sursă de finanțare a cheltuielilor taxele și impozitele colectate de la agenții economici. Cu cât crește masa impozabilă, cu atât statul devine mai bogat și are resurse de finanțare a cheltuielilor publice: sănătate, educație, infrastructură, apărare etc.

Propunerea înființării fondului de investiții a venit ca o aplicare a principiului că un investitor cu cât este mai ancorat în economia națională, cu atât devine mai integrat și interesat de bunul mers al mediului economic.

În plus, Statul Român nu avea o contribuție directă, dar primea o participație de 20% la profit. Investițiile prognozate de 1 miliard euro ar fi asigurat un surplus anual de taxe și impozite și ar fi generat dezvoltări orizontale și integrări verticale. Fondul investește în proiecte cu o rentabilitate mult mai mare decât oferă sectorul rafinării petrolului”.

În egală măsură, din afirmaţiile sale reiese că prețul minim oferit de KMGI, de 200 milioane USD pentru 26% din acțiunile deținute de Statul Român, este cu cel puțin 70 mil USD mai mare decât valoarea acțiunilor. Unde mai pui că o punere în aplicare a memorandului va permite şi ducerea la bun sfârşit a unor alte înţelegeri cu Statul Kazah cu privire la „colaborarea în domeniu petrolier și gazelor naturale și exploatarea minereului de uraniu, cu impact semnificativ în asigurarea securității energetice a României”.

 

 

KGMI operează ce mai mai rafinărie din România

KMGI este deţinută de Compania Naţională de Petrol şi Gaze din Kazahstan, KazMunayGas. Grupul petrolier KMGI desfăşoară operaţiuni majore în domenii precum rafinare, petrochimie, retail şi trading pe 11 pieţe internaţionale. În România, KMGI operează rafinăria Petromidia Năvodari, cea mai mare unitate de profil, rafinăria Vega Ploieşti – cea mai longevivă unitate de profil în funcţiune (1905), unicul producător de bitum şi hexan şi polimeri- dar şi o vastă reţea de distribuţie a carburanţilor.

 

 

Te-ar putea interesa și: