Criza dintre China și Taiwan, insulă pe care țara asiatică o consideră o provincie rebelă, s-a agravat joi (17 septembrie), odată cu sosirea unui alt înalt oficial american în republica insulară.

Ministrul de Externe chinez a declarat că va „oferi un răspuns necesar” la adresa vizitei lui Keith Krach, subsecretar de stat pentru afaceri economice. Acesta a sosit pe insulă joi și va rămâne trei zile, urmând să se întâlnească cu președinta Tsai Ing-wen.

Krach este cea mai înaltă oficialitate a Departamentului de Stat, Itamaraty-ul american (denumire sub care mai este cunoscut Ministerul Relaţiilor Externe al Braziliei, ca urmare a numelui clădirii în care îşi are sediul; n. trad.), care vizitează Taiwanul de când SUA au recunoscut China comunistă – în mod ambiguu, susținând revendicarea teritorială a Beijingului asupra Taipeiului, dar în același timp livrând arme insulei.

În luna august, administrația Donald Trump îl trimisese deja pe secretarul pentru sănătate, Alex Azar, pentru ceea ce avea să fie vizita la cel mai înalt nivel din 1979 încoace.

Cu acel prilej, China a făcut o amenințare militară directă la adresa Taiwanului, iar două dintre avioanele sale de vânătoare au ajuns să fie în vizorul unor baterii antiaeriene de pe insulă.

Formula a fost repetată miercuri (16 septembrie), în ajunul sosirii lui Krach. Două avioane de patrulare maritimă chineze Y-8 au zburat până în partea de sud-vest a Adiz (prescurtarea în limba engleză pentru Zona de Identificare a Apărării Aeriene) din Taiwan și s-au întors.

Adiz este o zonă pe care mai multe țări o stabilesc, pe lângă spațiul lor aerian, pentru a identifica aeronavele suspecte care se îndreaptă spre teritoriul lor. SUA testează în mod obişnuit viteza de reacție a chinezilor în propria lor Adiz.

„China va oferi răspunsul necesar în funcție de evoluția situației. Solicităm părții americane să recunoască sensibilitatea extremă a problemei Taiwanului”, a declarat Wang Wenbin, de la Ministerul Afacerilor Externe.

Krach are misiunea, potrivit relatărilor mass-mediei din Taiwan, de a încerca să înlesnească un acord de liber schimb între insulă și SUA – lucru căruia China, evident, i se opune. Ar putea permite Taipeiului, cel puţin, încetarea restricției privind achiziționarea de carne de porc și de vită din SUA, așa cum a promis Tsai.

Taiwanul este una dintre cele mai complexe probleme ale dictaturii chineze. Politica oficială constă în reabsorbția insulei, unde s-au concentrat cei învinși de comuniști în 1949, în mod paşnic, dar războiul nu a fost niciodată exclus.

Este considerată o imposibilitate în acest moment și poate în anii următori, din cauza gradului ridicat de protecție militară din Taiwan – China ar putea sau nu reuşi s-o ia cu forța sau să sufere pierderi inacceptabile în acest proces, care ar cuprinde evitarea pagubelor civile excesive.

În afară de aceasta, documentele al căror caracter secret a fost ridicat recent arată ceea ce se știa: SUA s-au angajat în cele din urmă să apere insula împotriva invaziei, deşi recunosc că aceasta face parte din China.

În același timp, chinezii au mărit numărul de exerciții militare care simulează poate nu o invazie, ci ocuparea unora dintre insulele și insuliţele controlate de Taiwan din strâmtoarea care îi poarta numele până la disputata Mare a  Chinei de Sud.

Guvernul taiwanez, cum era de așteptat, spune că așteaptă o invazie. Dar chiar și raportul alarmist al  Departamentului Apărării din SUA către Congres despre capacitățile militare ale Chinei apreciază ipoteza drept îndepărtată.

Aşadar, deşi nu comentează, este posibil să nu fi fost pe placul Chinei informația potrivit căreia SUA sunt dispuse să vândă alte arme sofisticate insulei. Potrivit celor publicate de agenția de știri Reuters, miercuri, aceasta ar include drone înarmate și rachete de croazieră pentru a bloca strâmtoarea Taiwan.

Dacă s-ar materializa, achiziția în valoare de 7 miliarde de dolari SUA (36 miliarde de reali) ar crește la 22 miliarde de dolari SUA (115 miliarde de reali) valoarea achizițiilor militare americane efectuate de Taiwan din 2017 încoace. În ultimii zece ani, valoarea totală a fost de 14 miliarde de dolari (72 de miliarde de reali).

Ca să nu mai vorbim de un megacontract semnat în luna august pentru achiziționarea inițială a 90 de unități din cea mai recentă versiune a avionului de vânătoare F-16, care poate atinge suma astronomică de 62 de miliarde de dolari SUA (325 miliarde de reali) în maximum zece ani.

Cu toate acestea, Trump a părăsit politica mai mult îndoielnică din ultimele decenii și a integrat insula pe lista obiectelor litigiilor sale cu regimul condus de Xi Jinping. Este un subiect chiar mai exploziv decât temele deja complicate ale autonomiei Hong Kong-ului și pretenția Beijingului la apele Mării Chinei de Sud, ambele ținte directe ale lui Trump în războiul rece 2.0.

În cele din urmă, ceea ce dorește americanul este să blocheze creșterea comercială și politică chineză, astfel încât disputa care a început în 2017 se concentrează foarte mult pe războaiele tarifare și tehnologice – pe acest ultim front, SUA a reușit să blocheze expansiunea gigantului Huawei pe piețele tehnologiei 5G.

Articol de Igor Gielow, São Paulo

Traducerea: Iulia Baran, RADOR