130 de focare de pestă porcină au fost raportate, la data de 17 iunie, de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). 35.238 de animale au fost afectate de virus, conform noilor actualizări.

Raportările au înregistrat scăderi față de săptămâna trecută, când s-au identificat 142 de focare active de pestă porcină.

Care sunt județele afectate

Nouă județe au fost afectate de pesta porcină. Cele mai multe focare au fost identificate în județul Bihor, unde, potrivit informațiilor autorităților au fost, au fost raportate cinci focare.

Trei focare au fost depistate în județul Teleorman. În Buzău, Cluj, Dâmbovița și Hunedoara au fost raportate două focare, pentru fiecare județ.

În Sălaj și Satu Mare, ANSVSA a intervenit în cazul a câte un focar.

La nivelul României, în perioada 11-17 iunie au fost raportate 30 de focare de pestă porcină.

Peste 5.000 de porci mistreți afectați de PPA

5.755 de mistreți infectați cu pesta porcină africană au fost raportați în 41 de județe, de la primele semnalări ale virusului, de pe data de 31 iulie 2017.

Potrivit informațiilor transmise de organele abilitate europene, PPA înregistrează scăderi semnificative după aproximativ doi ani de la apariția lor.

Pentru acest virus nu există vaccin, conform Agerpres.

Secrete nespuse despre pesta porcină

Economistul Dan Diaconu face comparaţie între secțiile de terapie intensivă ale spitalelor şi un combinat de creştere a porcilor. „ Este o chestiune la care trebuie obligatoriu să vă gândiți. Din punct de vedere al contactului cu exteriorul, un combinat de porci e mai protejat decât o maternitate. Combinatele moderne au filtre sanitare în care se pornește de la zona murdară – prima cameră de acces în combinat – spre zona curată, adică interiorul unde sunt crescuți porcii.

În zona murdară, angajații se dezbracă de toate hainele și bijuteriile, având voie să rămână numai cu ochelarii. Trec apoi prin dușuri, fiind obligați să stea cel puțin 5 minute în cabina de duș, unde li se recomandă să insiste asupra părului. Documentele personale trec prin aparatul de sterilizare cu lampă UV.

Eventualele medicamente de care ar avea nevoie un angajat în interiorul crescătoriei sunt, de asemenea, sterilizate.Tot ceea ce am descris mai sus e preluat dintr-un manual de bune practici al unuia dintre producătorii de talie mondială și este aliniat perfect cu standardele UE. Vi le-am enumerat pentru a realiza că o asemenea curățenie nu e nici măcar în secțiile de terapie intensivă ale spitalelor. În mod normal, în afară de halat și papuci, nu se ia nicio măsură de securitate în spital. Indiferent de secție.

Cred că e limpede pentru oricine că, într-un asemenea mediu, e imposibil ca vreun animal să contacteze o boală. Teoretic nu are de unde. După ce o generație părăsește crescătoria, spațiul e închis o perioadă de timp pentru igienizare. Se pulverizează peste tot substanțe atât de puternice încât angajații trebuie să poarte măști. Curățenia spațiului e impecabilă, iar singurul contact cu exteriorul are loc abia când sosește noua generație de porci. Și lor însă li se asigură condiții sterile de transport.

Faceți comparația acum cu porcul tradițional, crescut într-o cocină cu acces liber la exterior. Uneori, când i se dă porcului de mâncare, mai sare câte-o pasăre acolo. Din când în când, dacă nu ești atent, e posibil ca la mâncarea porcului să atenteze și vreun șobolan. Care, dacă e violent, poate să muște porcul, riscând să-i transmită una dintre nenumăratele boli al căror purtător este. Cum vi se pare diferența?” a spus Dan Diaconu.