Instituțiile internaționale au cerut României un deficit de numai 0,9% din PIB, dar ieri s-a produs o întorsătură de 180%
România a obținut avizul finanțatorilor pentru un deficit chiar mai mare decât cel convenit inițial (1,4%), respectiv de 1,83% din PIB, în total 13 miliarde de lei, pentru anul viitor. Pentru prima oară de când avem în derulare un acord cu instituțiile internaționale, de la începutul crizei încoace, oamenii de afaceri au făcut front comun cu Guvernul și s-au opus propunerii inițiale a finanțatorilor, care cereau un deficit de numai 0,9%. Acesta putea însemna noi impozite, sistarea creșterilor de pensii sau diminuarea fondurilor pentru investiții. Gheorghe Ialomițianu, fost ministru de Finanțe în cabinetul Boc, a declarat pentru EVZ că aceasta este practica de lucru a Comisiei Europene, „vioara întâi” în actualul acord de finanțare. „În 2010, atunci când am anunțat că renunțăm la impozitul minim, ne-au cerut imediat să facem bugetul pe un deficit mai mic, adică să tăiem din cheltuieli ca să fim siguri că ne încadrăm în țință. Până la urmă, încasările au fost bune și nu a mai fost nevoie”, a declarat Ialomițianu. De data aceasta, într-o perioadă în care o mulțime de critici se îndreaptă împotriva FMI și CE din cauza condițiilor dure impuse în criză țărilor cu care acorduri de finanțare, instituțiile au cedat repede.
Bani pentru cofinanțare
Diferența de bani pe care o va putea cheltui Guvernul (prin creșterea deficitului cash la 1,8%) ar trebui să meargă spre co-finanțarea proiectelor europene, a spus, ieri, premierul Victor Ponta. „Pentru proiecte cofinanțate, pentru proiecte europene, sunt prevăzute 19 miliarde de lei sume suplimentare, plus 9 miliarde pentru autorități publice locale”, a precizat premierul după întâlnirea cu FMI și CE. Deși se dorea și un aviz pentru creșterea bugetului Armatei, finanțatorii nu au acceptat.
Ne puteți urmări și pe Google News
O altă condiție impusă de finanțatori a fost ca deficitul ESA, care include toate angajamentele de plată ale Executivului, să nu depășească 1,2%.
Reducerea TVA
Premierul a mai spus că reducerea CAS, majorarea pensiei minime, creșterea pensiilor cu 5%, scăderea „taxei pe stâlp”, cota unică de 16%, rămân bătute în cuie pentru anul viitor. Potrivit acestuia, nu vor fi majorări de taxe, iar TVA va fi redusă de la 24 la 9%, pentru pachetele de turism all inclusive. Darius Vâlcov, ministrul pentru Buget, a spus că dacă încasările sunt bune, TVA pentru toate produsele ar putea scădea cu 2%.
Comisia, acuzată de „limbaj dublu”
Într-un comunicat trimis de Asociația Oamenilor de Afaceri presei, zilele trecute, se atrăgea atenția că Parlamentul European a criticat deja reprezentanții europeni pentru că acceptă fără argumente cererile FMI. În România, majorările de TVA și creșterile de prețuri la energie au condus la sărăcirea populației și mulți copii au ajuns în pragul abandonului școlar. „AOAR nu poate fi de acord cu limbajul dublu utilizat de Comisia Europeană prin tratarea inechitabilă a țărilor membre, unor state permițâdu-le încadrarea în deficite bugetare mai mici de 3% până în anul 2017, în același timp, României cerându-i-se să atingă un deficit bugetar de 0,9%”, au mai scris reprezentanții asociației. În întreaga scrisoare se atrage însă atenția că Guvernul ar trebui să aibă un plan riguros de investiții.
Recomandările noastre
