Ultimele modificări la Legea societăţilor comerciale simplifică procedura de desfiinţare pentru 90% din firmele din România.

De câţiva ani suntem îndemnaţ i din toate părţile să ne facem firme. O simplă căutare pe internet îţi găseşte, pe lângă toate informaţ iile utile, şi o serie de companii specializate în înfiinţarea de firme. În ceea ce priveşte desfiinţarea unei companii, lucrurile sunt ceva mai complicate.

Există mulţi proprietari de firme care, deşi nu mai desfăşoară activitate, evită să desfiinţeze societatea din cauza costurilor ridicate şi a duratei mari a procedurii, spun aceştia. O firmă poate avea activitatea suspendată cel mult trei ani, timp în care trebuie să depună la Fisc rapoarte cu bilanţ zero. Dacă nu-şi reia activitatea după acest termen, societatea va fi desfiinţată. Proceduri mai simple Modificările la Legea societă- ţilor comerciale, care au intrat în vigoare la finele lunii iunie, au schimbat situaţia, simplificând procedurile. Potrivit noilor prevederi, „în cazul în care asociaţii societăţ ilor cu răspundere limitată (SRL) - care deţin o pondere de 80%-90% în totalul firmelor - se înţeleg asupra împărţirii bunurilor, firma este dizolvată şi radiată fără a mai trece prin etapa de lichidare“, spune Valentina Burdescu, directorul Direcţiei Buletinul Procedurilor de Insolvenţă din cadrul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Aceasta înseamnă costuri mai mici şi reducerea duratei procedurii până la aproximativ 15-20 de zile, dacă reprezentanţii firmei prezintă dosarul complet pentru fiecare dintre cele două etape: de lichidare, apoi de radiere. În cazul SRL-urilor, unde asociaţii nu găsesc un compromis privind împărţirea bunurilor, precum şi la societăţile pe acţiuni (SA), între dizolvare şi radiere e inclusă etapa de lichidare.  

În această situaţie, se angajează un lichidator membru al Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR). Acesta inventariază patrimoniul firmei şi documentele financiare, plăteşte datoriile, vinde la licitaţie bunurile şi împarte ce rămâne asociaţilor sau acţionarilor. Onorariul unui lichidator porneşte de la 200-300 de lei şi depinde de complexitatea cazului. BIROCRAŢIE Acte necesare la desfiinţare

Etapa I de lichidare şi dizolvare 1. Cerere de înregistrare a menţiunii de dizolvare şi lichidare

2. Hotărârea AGA sau a asociatului unic prin care se dispune dizolvarea şi lichidarea concomitentă a societăţii, prin acordul unanim de împărţire a activelor rămase, după plata creditorilor

3. Împuternicirea persoanei care va depune actele

4. Dovada achitării taxelor: taxa judiciară de timbru: 39 lei; timbru judiciar: 0,15 lei; comisionul de transmitere a documentului la Monitorul Oficial: 10 lei; tariful de publicare în Monitorul Oficial al României: în funcţie de numărul de caractere publicate

Etapa II de radiere

1. Cererea de radiere din Registrul Comerţului

2. Certificatul de înregistrare şi anexele

3. Situaţia financiară de lichidare

4. Hotărârea de repartizare a activelor

5. Certificat de la Fisc din care rezultă că societatea nu are datorii la bugetul de stat şi la contribuţiile sociale

6. Împuternicire 7. Dovada achitării taxelor: taxa judiciară de timbru: 39 lei; timbru judiciar: 0,15 lei; taxa de registru: 30 lei

  LICHIDARE JUDICIARĂ Cinci ani pentru o radiere O firmă poate fi desfiinţată şi la cererea partenerilor de afaceri nemulţumiţi că aceasta nu-şi achită datoriile care depăşesc suma de 10.000 de lei. În acest caz, demarează lichidarea judiciară şi este numit un lichidator care gestionează procedura de faliment. Alte motive pentru care o societate poate fi desfiinţată sunt: nedepunerea situaţiilor financiare la Registrul Comerţului, nu poate fi găsită la sediul social, au dispărut asociaţii sau nu desfăşoară activitate de peste trei ani.

Oricine poate cere numirea unui lichidator care să se ocupe de desfiinţarea acestor firme. În acest caz, lichidatorul este plătit din Fondul de lichidare, onorariul fiind stabilit de judecător. Fondul se constituie din 20% din taxele plătite de firme către Registrul Comerţului. Potrivit lui Alexandru Frumosu, secretarul general al UNPIR, în ţară activează aproximativ 1.600 de lichidatori judiciari.

Aceştia au în lucru, în prezent, peste 200.000 de dosare de dizolvare a firmelorfantomă, însă banii pentru aceste cazuri sunt insuficienţi. Frumosu a precizat că, în prezent, lichidatorii încasează plăţi abia pentru începutul anului trecut. Cazurile dificile de lichidare judiciară pot dura şi până la cinci ani.