Cu acest gard înalt de trei metri, țara nordică de 5,5 milioane de locuitori speră să descurajeze încercările de destabilizare din partea Moscovei, printre care instrumentalizarea imigrației.

Lucrările au început la sfârșitul lunii februarie, lângă punctul de frontieră Pelkola, la 3 kilometri de Imatra, în sud-estul Finlandei, vizavi de orașul Svetogorsk, pe partea rusă. Mai întâi au fost tăiați copacii pentru a deschide un pasaj de-a lungul graniței. Apoi au fost săpate șanțuri la câțiva metri de linia de demarcație, al cărei traseu datează din 1940, așa cum indică data gravată pe marcajele care servesc drept graniță între cele două țări.

De îndată ce excavatoarele vor termina de pregătit terenul, va fi ridicat un gard înalt de 3 metri, acoperit cu sârmă ghimpată și dotat cu instrumente de supraveghere. Până în 2026, Finlanda intenționează să deruleze aproximativ 200 de kilometri de plasă de sârmă în cele mai sensibile puncte ale graniței sale cu Rusia, care are 1.340 de kilometri, cea mai lungă zonă de contact dintre Rusia și Alianța Atlantică (până la aderarea Finlandei la NATO, pe 4 aprilie a.c.). 

Decizia /privind construirea zidului/ a fost luată de parlamentarii finlandezi în octombrie 2022, la cererea polițiștilor de frontieră. „În acest moment, situația este stabilă”, admite colonelul Mika Rytkönen, comandantul districtului de sud-est. În ciuda războiului din Ucraina și a sancțiunilor împotriva Rusiei, el se întâlnește în continuare cu omologul său de peste graniță o dată pe lună „pentru a discuta despre posibile incidente”.

 „Contextul a devenit imprevizibil”

În 2022, polițiștii de frontieră ruși au împiedicat 800 de persoane să treacă fără viză. La rândul lor, finlandezii au interceptat treizeci de persoane care au intrat ilegal pe teritoriul lor. Aceste cifre sunt comparabile cu cele din anii precedenți, dar „acest lucru s-ar putea schimba rapid, întrucât contextul a devenit imprevizibil”, remarcă colonelul Mika Rytkönen.

Funcția principală a gardului va fi aceea de a proteja Finlanda împotriva afluxului masiv de migranți, care ar putea fi folosiți în cadrul unei campanii de destabilizare, precum cea desfășurată de Belarus împotriva Poloniei în toamna anului 2021. Autoritățile de la Helsinki sunt convinse că Finlanda a fost ținta unei operațiuni similare în iarna lui 2015, când două mii de solicitanți de azil au ajuns în câteva săptămâni în Laponia – unii dintre ei pe biciclete.

„Deja în acel moment, încrederea fusese ruptă”, spune Hanna Smith, expert în Rusia. Construcția gardului arată, potrivit acesteia, că Helsinki „se pregătește acum pentru orice tip de scenariu”, inclusiv „cel mai rău caz”, cel în care „nimeni nu mai are control” pe partea rusă, deși cele două țări sunt „într-o fază de reevaluare a pozițiilor lor”.

 "Un simbol"

Pe lângă o încercare de „maximizare a securității țării”, Matti Pesu, cercetător la Institutul Finlandez de Afaceri Externe, vede bariera drept „un simbol” al relațiilor Finlanda-Rusia. Pentru Helsinki, granița „nu mai este o oportunitate de interacțiune” cu vecinul său, așa cum a fost la sfârșitul Războiului Rece, ci „o amenințare” împotriva căreia trebuie să se apere.

„Cei care doresc să solicite azil vor putea în continuare să facă acest lucru”, spune colonelul Mika Rytkönen. Între timp, complexul va permite polițiștilor de frontieră să controleze sosirile: „Este cea mai credibilă, eficientă și sigură metodă pe care o avem și ne va permite să ne reducem dependența față de controalele efectuate de Rusia”, spune generalul de brigadă Jari Tolppanen. De fapt, își amintește el, „toate țările din Europa de Est, și chiar și Rusia, au unul”.

În prima fază a construcției, paisprezece proprietari au fost nevoiți să renunțe la o parte din terenul lor. Nimeni nu s-a opus. „Toți au înțeles de ce acest lucru era important”, a spus generalul de brigadă. În orașul din apropiere, Imatra, însă, gardul ridică întrebări pentru unii din cei 26.000 de locuitori. Kaisa Hammaren nu îi vede rostul: „Asta nu va opri tancurile rusești”, spune ea, apreciind că banii – aproape 400 de milioane de euro – ar fi putut fi folosiți în altă parte.

Jarmo Ikävalko este de acord: „Politicienii vor să arate că fac ceva, dar eu nu văd rostul /gardului/”. Acest septuagenar pensionar lâncezește în casa lui mare, transformată într-un muzeu al veteranilor, în centrul orașului Imatra, așteptând cu disperare vizitatori. De când Finlanda a restricționat sever acordarea vizelor pentru cetățenii ruși, în septembrie anul trecut, turiștii au dispărut.

 „Fără alegere”

Înainte de pandemie, între 20.000 și 30.000 de persoane treceau granița în fiecare zi, la unul dintre cele trei puncte de trecere din regiune. Astăzi, sunt înregistrate doar 24.000 de traversări săptămânale. În Imatra, mai multe hoteluri s-au închis. Magazinele concediază angajați. Orașul încearcă să atragă noi clienți, din Germania și Europa centrală. Dar apropierea Rusiei nu liniștește pe nimeni. „Gardul ar putea deveni o nouă atracție”, glumește Jukka Aallikko, directorul de marketing al municipalității, care își amintește că în urmă cu douăzeci de ani, când oficialii străini veneau în vizită, „solicitau mereu să vadă și granița”.

Primarul, Matias Hilden, deplânge situația : „Nu cu mult timp în urmă se vorbea despre suspendarea vizelor pentru navetiștii transfrontalieri și crearea unei linii feroviare directe spre Sankt Petersburg”. Aflat în funcție de un an, alesul de la centru recunoaște că ridicarea unui gard „îl întristează”, dar Finlanda „nu a avut de ales”, decide el, resemnat, amintind în trecere că o majoritate covârșitoare a oamenilor din regiune a susținut aderarea la NATO.

Fostul polițist de frontieră Mattu Myllynen, în vârstă de 64 de ani, consideră că Finlanda ar fi trebuit să se alăture Alianței „cu ani în urmă”. El face parte din acea generație care a crescut într-un moment în care țara făcea tot posibilul pentru a-și mulțumi puternicul vecin. El a păstrat o neîncredere cronică față de ruși. Nu este singurul: proprietar al unui poligon de tragere din Lappeenranta, la sud de Imatra, și-a văzut afacerea explodând din 24 februarie 2022, începutul războiului în Ucraina, în timp ce vânzările de arme și muniții au atins niveluri record în 2022, potrivit lemonde.fr

Angajatul său, Timo Keskisaari, în vârstă de 57 de ani, locuiește la 2 kilometri de graniță. Nu și-a făcut niciodată griji din cauza asta. Astăzi, este imposibil să nu gândești alfel. Tensiunea pare să fi crescut cu un grad, cel puțin: în toamnă, în timp ce vâna noaptea, a fost arestat de o patrulă de grăniceri. Nu se afla, însă, într-o zonă interzisă. „În cele din urmă m-au recunoscut și mi-au dat drumul”. Episodul, însă, l-a marcat.

Până acum, Rusia nu a reacționat la construcția gardului. În schimb, Moscova a promis „contramăsuri” după aderarea Finlandei la NATO. Observații primite cu calm de cealaltă parte a graniței.

(Autor: Anne-Françoise Hivert)

Traducerea: Ruxandra Lambru