Câteva decenii mai târziu, s-a descoperit că acest incident și alte câteva similare, semnalate în lume, se înscriau într-o operațiune pusă la cale de serviciul sovietic de informații, KGB, și de partenerii comuniști est-germani ai acestuia. Totuși, la acea vreme, episodul din Köln a îngrijorat atât de mult autoritățile, încât Bundestagul a adoptat o lege împotriva “incitării oamenilor”, care a rămas în vigoare până în ziua de azi.

Implicarea KGB-ului ne reamintește că nu toate incidentele de extremă-dreaptă sunt neapărat așa cum arată la o primă vedere. Dar există tot mai multe dovezi care arată că violența extremismului de dreapta este în creștere în multe democrații occidentale. Germania se numără printre democrațiile cele mai afectate.

În pofida presiunilor exercitate de pandemie asupra bugetului său, guvernul german a hotărât ca, în următorii patru ani, să cheltuiască peste €1 miliard în vederea combaterii extremismului, rasismului și antisemitismului. Printre aceste măsuri se numără acțiuni împotriva dezinformării, un ajutor acordat victimelor, programe de ordin educațional și cultural și, dacă va fi posibil, eliminarea cuvântului ‘Rasse’, tradus de-obicei prin ‘rasă’, care ar avea clare conotații datând din perioada nazismului.

Germania și-a câștigat îndreptățita reputație de a fi una dintre cele mai stabile, mature și moderate democrații din Europa. În pofida faptului că un partid populist de dreapta, Alternativa pentru Germania, a ajuns cel mai mare partid de opoziție din Bundestag începând din anul 2017, majoritatea alegătorilor rămân atașați partidelor de centru și principiilor pașnice și liberale. Și totuși, de la unificarea din 1990, un violent curent de extremă dreaptă și-a făcut loc. După ce, în luna februarie, un bărbat înarmat a omorât 10 oameni în orașul Hanau, ministrul de interne, Horst Seehofer, a declarat că extremismul de dreapta reprezintă “cel mai mare pericol” cu care se confruntă Germania.

Autoritățile încearcă să facă față îngrijorătorului număr de cazuri în care elemente din cadrul forțelor armate și al serviciilor de securitate încep să manifeste simpatie față de extrema dreaptă. În luna iulie, ministrul apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, a ordonat desființarea unui comando al forțelor de elită pe motiv că soldații acestuia au acoperit activitatea de extremă dreaptă a unora dintre camarazii lor.

Dacă Germania s-a trezit încet în fața amenințărilor extremei drepte, un motiv ar fi acela că ea s-a concentrat mai mult asupra terorismului islamist, mai ales după atacul din 2016 semnalat la Târgul de Crăciun din Berlin, soldat cu 12 morți. În ultimul său raport pe tema terorismului la nivel mondial, Institutul pentru Economie și Pace scria, săptămâna trecută, că, în Occident, violența de extremă dreaptă nu pare să fie “la fel de letală ca terorismul isalamist”. Dar totodată se estima că, în timp ce, în perioada 2004 – 2014, extremismul de dreapta nu reprezenta mai mult de 14% din numărul anual al atacurilor teroriste din țările occidentale, anul trecut, procentul a ajuns la 46%.

Multe atacuri extremiste sunt opera unui așa-zis ‘lup singuratic’ și nu a unor grupuri organizate. Și totuși, asemenea grupări de dreapta există – unele avându-și originea în rețelele secrete de neonaziști din Estul ex-comunist. Cu un deceniu în urmă, germanii au fost uimiți să afle că un asemenea grup, Undergroundul Național Socialist, a rămas ani în șir nedescoperit și că, în perioada 2000-2007, acesta a asasinat nouă imigranți și un ofițer de poliție.

Noile inițiative ale guvernului împotriva extremismului de dreapta par justificate, dar, fără îndoială, ele vor necesita un timp ca să aibă afect. În cele din urmă, cea mai bună protecție în fața extremismului politic violent de orice fel este o societate care rămâne trează în fața acestui pericol. (Rador)