Financial Times despre pericolul care pândeşte Grecia: Înapoi în anii '30 - secera, ciocanul şi zvastica

În ciuda victoriei obţinute de formaţiunea de centru dreapta la alegerile de duminică, din Grecia, aproape zilnic la Atena şi nu numai izbucnesc violenţe extremiste, scrie Financial Times într-un comentariu intitulat "Înapoi în 1930 - secera, ciocanul şi zvastica".

Potrivit articolului, incidentul din campania electorală din Grecia, când un membru al formaţiunii neo-naziste "Zori Aurii" a lovit de mai multe ori o candidată a partidului comunist, într-o emisiune în direct",  nu este unul izolat, fiind doar vârful icebergului.  "Elitele greceşti (jurnalişti, intelectuali, politicieni) au condamnat această violenţă fără echivoc. Cu toate astea, cea mai urâtă parte a acestui incident a fost disponibilitatea multor oameni de a-l apăra, chiar de a-l ovaţiona, în vreme ce neo-naziştii creşteau în sondaje", scrie FT.

Incidentul din campanie nu este singular. Neo-naziştii sunt împotriva imigranţilor, anarhiştilor şi a celor se stânga. Anarhiştii, ultra stângiştii şi alte grupări extremiste din tabăra naţional populistă sunt împotriva poliţiei, a jurnaliştilor, intelectualilor şi chiar a artiştilor. "Adaugăţi la astea o creştere a infracţionalităţii şi a violenţelor şi veţi avea tabloul clar al Atenei de azi. Vă duce cu gândul la ceva anume", se întreabă autorul articolului, profesorul în economie şi drept la Universitatea din Atena, Aristides Hatzis. El susţine că situaţia de azi a Greciei aminteşte de Republica de la Weimar. "Violenţă (şi banalizarea ei), ură, furie, polarizare, teamă, disperare şi resemnare". Iar rezultatele scrutinului demonstrează pericolul în care se află democraţia grecească. "Partidul Noua Democraţie, de centru dreapta, a ieşit pe primul loc, însă Parlamentul, pentru prima dată în istoria Greciei, va fi plin de extremişti. Pe lângă neo-nazişti şi comuniştii stalinişti există şi Syriza, al cărei lider este un fan al lui Mao Zedong, Fidel Castro şi Hugo Chavez", aminteşte autorul articolului.

Aristides Hatzis încearcă să găsească şi o explicaţie la faptul că Grecia, unde a luat naştere democraţia, a ajuns să aibă un astfel de Parlament, plin de "secere şi ciocane şi zvastici". "După câştigarea independenţei, la finele anilor 1820, Grecia a rămas ataşată Occidentului şi în mod special Marii Britanii, care a protejat şi patronat Grecia pânăa a fost înlocuită de către SUA la sfârşitul anilor 1940. Acest patronaj a adus unele beneficii, iar Grecia s-a aflat de partea învingătorului: în primul Război Mondial, în al doilea Război Mondial şi în Războiul Rece", aminteşte FT. "Restul este istorie: populismul, nepotismul şi corupţia pot descrie sistemul politic grecesc pentru cea mai mare perioadă începând cu 1981. Din acest motiv poporul elen a ajuns să pedepsească fostele principale două partide (Noua Democraţie şi socialiştii din PASOK) pentru că au dus Grecia într-o criză economică oribilă cu datorii uriaşe şi deficite şi un stat corupt şi ineficient, nepotrivit pentru reformă şi prins în interese speciale",  se mai spune în text.

Documentul de care depinde plata a sute de mii de pensii. E obligatoriu

Horoscopul lui Dom’ Profesor 17 iulie 2024. Comentarii

Răspunsul grecilor a fost pe măsură - un vot "pripit" pentru partide precum Syriza, pentru naţionaliştii de dreapta şi Independenţii Greci şi Zori Aurii. "Aceste partide au devenit vehicule pentru reacţia negativă populară, adunând peste 41% din voturi".