Parlamentul de la Atena a aprobat, ieri, noi măsuri de reducere a deficitului bugetar. Fără tăieri de salarii, privatizări şi taxe mai mari, Grecia risca să intre în incapacitate de plată.

Grecia a primit, ieri, o mult aşteptată gură de oxigen după ce Parlamentul de la Atena a aprobat un nou pachet de austeritate, vot de care depindea asistenţa financiară acordată statului elen de către UE şi FMI. Creditorii externi avertizaseră guvernul socialist că, în cazul în care măsurile nu sunt adoptate de legislativ, nu vor mai debloca cea de-a cincea tranşă, în valoare de 12 miliarde de euro, din împrumutul contractat anul trecut şi nici nu vor demara noi negocieri pentru un nou plan financiar de salvare.

În lipsa celor 12 miliarde de euro, Grecia ar fi intrat, după 15 iulie, în incapacitate de plată, o situaţie cu efecte negative la nivelul întregii zone euro.

Lupte de stradă la Atena

Mii de greci au luat, ieri, cu asalt Piaţa Syntagma din centrul Atenei, în încercarea de a bloca accesul deputaţilor în sediul Parlamentului unde urma să se desfăşoare sesiunea de vot. Poliţia a intervenit cu gaze lacrimogene pentru a dispersa mulţimea care începuse să arunce cu pietre şi sticle incendiare. "Trei sute de protestatari nu reprezintă opiniile a 11 milioane de greci", a subliniat, în faţa deputaţilor, premierul Georgios Papandreou.

Presiunea străzii nu a influenţat votul din Parlament, unde 155 de deputaţi s-au pronunţat în favoarea pachetului de măsuri, faţă de 138 care s-au opus.

Un parlamentar al puterii, care deţine o majoritate de 5 voturi în legislativul cu 300 de locuri, a votat împotrivă, opţiunea sa fiind însă contracarată de un vot favorabil dat de un deputat al opoziţiei.

• Astăzi este programată o altă sesiune de vot pentru adoptarea legii de implementare a măsurilor de austeritate adoptate ieri.

UE a salutat decizia parlamentarilor greci. "Acesta a fost un vot al responsibilităţii naţionale. Un al doilea vot pozitiv va netezi calea deblocării următoarei tranşe a asistenţei financiare. De asemenea, el va permite să se lucreze la finalizarea rapidă a unui al doilea pachet de asistenţă financiară", au subliniat, într-o declaraţie comună, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi cel al Consiliului European, Herman van Rompuy.

Ce îi aşteaptă pe greci

Măsurile de austeritate vor genera economii de aproape 30 de miliarde de euro până în 2015, alte 50 de miliarde de euro urmând să intre în bugetul de stat, în acelaşi interval, în urma unui amplu proces de privatizare a companiilor de stat. În mare, măsurile aprobate ieri includ reducerea pragului de exceptare de la plata impozitelor anuale, de la 12.000 la 8.000 de euro, creşterea impozitelor pe proprietăţi, majorarea TVA pentru restaurante şi baruri de la 13 la 23 la sută si taxe de lux - pe iahturi, piscine şi maşini.

Statul grec nu va mai reînnoi contractele pentru 150.000 de funcţionari publici angajaţi temporar iar, pentru restul anului, angajările se vor face în raport de 1 la 10 pensionari şi 1 la 5 pensionari pentru următorii patru ani. Începând cu acest an, populaţiei îi va fi percepută o taxă de solidaritate care variază între 1 şi cinci procente, în funcţie de venit. O parte dintre actualele beneficii sociale vor fi tăiate, toţi asistaţii urmând să fie verificaţi de autorităţi pentru a elimina eventualele fraude.

Printre companiile de stat pe care guvernul grec vrea să le privatizeze integral sau parţial se numără casa de pariuri OPAP, Hellenic Postbank, operatorii porturilor Pireu şi Salonic, regiile de apă din Atena şi Salonic şi rafinăria Hellenic Petroleum. "Trebuie să evităm prăbuşirea ţării cu orice preţ. Nu e momentul să dăm înapoi" GEORGIOS PAPANDREOU, premierul Greciei 28 de miliarde de euro vor intra în bugetul de stat al Greciei până în 2015, în urma implementării măsurilor de austeritate adoptate ieri