În cadrul Festivalului Italian din România, la Institutul Italian de Cultură vor rula filme italiene, printre care „Marea Neagră”, cu Ilaria Occhini şi Dorotheea Petre.

Festivalul Italian propune, până pe 17 iunie, diferite evenimente culturale, gastronomice sau de „fashion” cu ocazia sărbătoririi Zilei Republicii Italiene de pe 2 iunie. „ Vom desfăşura un program bogat de evenimente cu caracter cultural, enogastronomic, muzical, cinematografic”, a declarat Mario Cospito, Ambasadorul Italiei la Bucureşti.

În cadrul festivalului, vor rula unele dintre cele mai bune producţii cinematografice italiene. Astfel, sâmbătă, 30 mai, de la ora 20.00,  filmul „Marea Neagră” („Mar Nero”) va putea fi vizionat la Institutul Italian de Cultură (Aleea Alexandru nr. 41). Regia este semnată de Federico Bondi, în distribuţie fiind actriţele Ilaria Occhini şi Dorotheea Petre. Filmul a fost premiat pentru cea mai buna actriţă, Ilaria Occhini, la cea de-a 61-a editie a Festivalului de Film din Locarno. La proiecţia de sâmbătă de la Institutul Italian va fi prezent regizorul Federico Bondi, iar filmul va rula în limba italiană, cu subtitrare în limba engleză.

Dorotheea Petre joacă rolul unei îngrijitoare

Intriga filmului reflectă una dintre realităţile imigraţiei româneşti în Italia.

Actriţa româncă Dorotheea Petre, care joacă în film, a luat la Cannes, în 2006, premiul de intrerpretare feminină a secţiunii „Un certain regard” pentru rolul principal din  „Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii”, regizat de Cătălin Mitulescu. În „Mar Nero”, două femei sunt nevoite să trăiască împreună: Gemma (Ilaria Occhini) este în vârstă, iar fiul său e departe. Angela (Dorotheea Petre) este o tânără româncă, îngrijitoarea ei, venită să muncească, ca atâtea alte românce, în Italia.

Ambele sunt singure, la început indiferente, dar zi după zi se deschid una faţă de cealaltă, descoperă cu umor şi ironie că în fond nu mai sunt chiar atât de diferite şi că nu mai sunt singure. Atunci când un eveniment neprevăzut încearcă să le despartă, Gemma apucă din nou frâiele propriei vieţi şi porneşte împreună cu Angela într-o călătorie în România, în căutarea disperată a soţului tinerei. În Delta Dunării vor descoperi, fiecare în felul său, adevărata esenţă a dragostei. O parte din filmări s-au desfăşurat în România.

Alberto Castaldini,  directorul Institutului Italian de Cultură „Vito Grasso”  şi ataşat cultural al Ambasadei Italiei în România(foto), a declarat pentru EVZ că se vor face eforturi ca filmul să ruleze cât mai curând şi pe marile ecrane din România.

Proiecţii de „commedia all’italiana”

Un ciclu de film italian de după cel de-al doilea război mondial va continua în perioada  3 - 5 iunie. Filmele vor fi proiectate, de la 18.30, la Institutul Cultural Italian.

De la speranţele anilor '50, la boom-ul economic al anilor '60 şi până la criza anilor '70, trei maeştri ai „commediei all’italiana”, un gen unic în panorama cinematografică mondială, oferă un portret fidel şi lipsit de iluzii al Italiei după cel de-al doilea război mondial. Trei poveşti, întretăierea a multe vieţi: arivismul lipsit de scrupule al Italiei din perioada boom-ului economic, falsul moralism al unui orăşel dintr-o provincie venetă, visele spulberate ale unui grup de prieteni care au luptat în cadrul Rezistenţei în speranţa unei lumi mai bune.

VIZIONĂRI

3 iunie: „Una vita difficile” (Italia 1961; regia: Dino Risi, cu: Alberto Sordi, Lea Massari, Franco Fabrizi, Claudio Gora. durtată: 118 minute)

4 iunie:  „Signore e Signori” (Italia 1965; regia: Pietro Germi; cu: Gastone Moschin, Virna Lisi, Olga Villi, Franco Fabrizi; durată: 118 minute)

5 iunie: „C'eravamo tanto amati” (Italia 1974; regia: Ettore Scola; cu: Vittorio Gassman, Nino Manfredi, Stefania Sandrelli, Stefano Satta Flores; durată: 125 minute) ALTE EVENIMENTE

Concerte. În cadrul Festivalului Italian, pe 2 iunie, de la ora 10.00, va avea loc la Ambasada Italiei din România (Str. Henri Coandă nr. 7) întâlnirea comunităţii italiene, animată de corul C.A.I. Valmalenco. Corul a fost constituit în 1981, din pasionaţi de cântece populare şi montane, în mare parte „alpini” compus din 30 persoane. Pe 2 iunie, corul va prezenta un repertoriu de cântece legate de tradiţia alpină.

Despre expatriere. Epoziţia „Cetăţene ale lumii”, care va mai fi deschisă astăzi, la Reşedinţa Ambasadorului Italiei in România, prezintă 27 fotografii provenind din toată lumea, selecţionate printr-un concurs fotografic promovat de către Asociaţia italiană Expatclic (www.expatclic.com), la care au participat numeroase femei italiene expatriate în 36 de ţări ale lumii.

Este vorba de un caleidoscop cultural alcătuit din imagini culese din cele patru colţuri ale lumii, realizat prin ochii femeilor italiene: mame, fiice, soţii, partenere de viaţă, care au dorit să pună propria experienţă a expatrierii în lumina unei comune oportunităţi de creştere personală şi profesională pe care au împărţit-o atât cu propria familie cât şi cu alte femei care au început aceeaşi călătorie şi care simt, la rândul lor, dorinţa de a o povesti.

Trofeu fotbal. În mod excepţional, FIFA şi FIGC au permis găzduirea la Ambasada Italiei la Bucureşti a Cupei câştigate de naţionala italiană cu ocazia Mondiaului din Germania în 2006. Trofeul va fi expus la Reşedinta Ambasadorului (Str. Henri Coandă nr. 7) .  „Ciao Italia”. Evenimentul organizat în perioada 4 - 7 iunie, de către Camera de Comerţ a Italiei pentru România şi Unimpresa România, este o manifestare care va aduce în Piaţa Revoluţiei concerte, degustări şi schimburi promoţionale economico-comerciale.

În deschidere, pe 4 iunie, de la ora 19.00, Ambasada Italiei propune concertul de muzică populară italiană al gupului originar din Lucca „I Tarantolati di Tricarico”, care va aduce ecourile unei lumi pastorale.

Expoziţie. „Magia chihlimbarului.Amulete si bijuterii din Bazilicata antică. În memoria lui Dinu Adameşteanu"  la Muzeul Naţional de Istorie al României. Expoziţie arheologică va fi deschisă până pe 24 iunie.

Expoziţia include mai mult de două sute de obiecte de chihlimbar alese dintre numeroasele exemplare provenite din săpăturile arheologice din Bazilicata. Sunt expuse preţioase piese de chihlimbar româneşti, bijuterii rafinate, curele, coliere si sculpturi in chihlimbar baltic, datate din secolele VIII si IV î.d. Hr. În acea perioadă, regiunea italiană cunoscută astăzi cu numele Bazilicata făcea parte din „Magna Grecia” şi ocupa un loc central în relaţiile de comunicare şi comerţ între Grecia şi restul Mediteranei Orientale. Expoziţia a fost organizată de Ambasada Italiei la Bucureşti, în colaborare cu Administraţia Bunurilor Arheologige din Bazilicata, Institutul Italian de Cultura din Bucureşti şi sub patronajul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional Român.

Dinu Adameşteanu, arheolog de notorietate internaţională

Originar din România, Dinu Adameşteanu (1913 -2004) a fost profesor la Universitatea din Lecce (Italia) şi director al Şcolii de specializare în Arheologie Clasică şi Medievală la aceaşi universitate.

În 1964, Adameşteanu a fost chemat să fondeze şi să conducă „Soprintendenza alle Antichità della Basilicata” (antica Lucania), cu reşedinţa la Potenza, cu scopul efectuării de cercetări asupra vechilor cetăţi ca Metaponto şi Siris-Polieion. I s-au decernat Premiul de Arheologie al Academiei Italiene (1973), Medalia de aur Sybaris, Premiul special al Preşedintelui Republicii Italiene etc. În ceea ce priveşte zona arheologică de pe coasta Mării Ionice, unde Adameşteanu a efectuat studii împreună cu o echipă internaţională de cercetători, rezultatele au fost publicate în volumul „La Basilicata Antica”.

O preocupare majoră a lui Dinu Adameşteanu a constituit-o păstrarea şi amenajarea de muzee în zonele în care el şi-a desfăşurat activitatea. Astfel, la Metaponto, a modificat Antiquarium-ul şi a pus bazele unui nou muzeu, la Policoro a înfiinţat un muzeu naţional, devenit prototip de instituţie muzeală arheologică, a creat Muzeul Naţional de la Melfi în castelul Norman.

La 20 mai 2005 a fost inaugurat Muzeul Arheologic Naţional „Dinu Adameşteanu” al provinciei Basilicata în palatul Loffredo din Potenza. Scriitorul, care a murit la vârsta de 91 de ani, este îngropat la Policoro. El este unchiul scriitoarei Gabriela Adameşteanu.